Foto: vocea.md
Peste 1000 de locuri de muncă vacante din diferite domenii: ofiţeri de presă, casieri, vânzători, operatori, gardieni, lăcătuşi etc. Sunt doar câteva meserii din cele expuse la recentul Târg al locurilor de muncă pentru tineret care a avut loc în capitală. A fost o încercare de a diminua rata şomajului din Republica Moldova în rândul tinerilor.
Obiectivul organizatorilor nu a fost însă doar de a propune locuri de muncă, ci şi orientarea în alegerea profesiilor şi oportunităţile de studii în instituţiile de învăţământ superior. Astfel, circa 30 de instituţii de învăţământ, 50 de companii şi întreprinderi, ONG-uri şi reprezentanţi din diverse autorităţi publice, au contribuit ca târgul să devină o platformă de informare şi consultanţă. „Prin această activitate noi am încercat să facilităm dialogul între angajatori şi instituţiile care pregătesc tineri specialişti. Iar vizitatorii să ştie exact ce studii să facă pentru a deprinde o anumită profesie”, a menţionat Raisa Dogaru, director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Republica Moldova. „Menirea acţiunii de astăzi este informarea. Indiferent de domeniu, poţi reuşi dacă eşti informat”, a mai adăugat doamna Dogaru.
Tinerii au format cozi la standurile cu oferte. Nu erau doar tineri absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, ci şi liceeni care doreau să-şi găsească un job pentru vară. Unii au venit şi cu părinţii. Cei mai mulţi au plecat entuziasmaţi acasă deoarece au găsit oferte tentante de muncă. Alţii au rămas însă dezamăgiţi pentru că nu au găsit locuri de muncă pentru meseriile lor.
„Am absolvit facultatea de drept deja de trei ani, nicidecum nu pot să-mi găsesc un loc de muncă. Am venit aici cu speranţa că poate găsesc ceva pentru mine, după specialitate. Nimic însă. Mă gândesc să mă angajez ca paznic public”, mărturiseşte Oleg. Cele mai multe oferte au fost din domeniile: comerţ, industria confecţiilor, industria prelucrătoare, transport şi comunicaţii, activităţi financiare, construcţii etc.
Foto: vocea.md
Colaborarea cu partenerii sociali în realizarea politicilor pentru tineret este una din direcţiile primordiale ale Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Participarea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova în calitate de partener la Forul meseriilor şi profesiilor, târgul locurilor de muncă, a avut ca obiectiv promovarea noţiunilor de muncă decentă, oferirea consultaţiilor juridice. „Sindicatele mereu monitorizează piaţa de muncă, şi îndeosebi atragem o atenţie sporită situaţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă. Suntem alarmaţi de nivelul ridicat al şomajului, ilegalităţile care au loc la locurile de muncă. Un scop bine determinat în această acţiune este informarea viitorilor salariaţi asupra aspectelor juridice legate de raporturile de muncă. Ne referim aici la condiţiile de angajare, structura contractului individual de muncă, drepturile salariaţilor, căile de soluţionare a conflictelor de muncă etc.”, a specificat Stela Stratila-Sîrbu, preşedintele Organizaţiei de Tineret din cadrul CNSM. „Tinerii s-au arătat destul de interesaţi de informaţia oferită de noi, adresând întrebări referitor la cum se poate deveni membru de sindicat, dacă sunt sau nu sindicate la întreprindere, care este procedura de creare a unui sindicat primar. Întrebările puse de tineri ne-au confirmat încă o dată importanţa majoră a activităţii de informare ce trebuie să fie de amploare şi să înceapă chiar de pe băncile şcolare”, a mai adăugat domnia sa.
Salariile în plic, mijloc de atracţie a tinerilor pe piaţa muncii
Tinerii s-au îmbulzit şi au făcut cozi la standuri pentru a se documenta referitor la ofertele de muncă. Şi asta pentru că toţi vor salarii. Aceştia nu sunt însă iniţiaţi în subiectul muncii decente. Nici termenul economie tenebră nu prea le este cunoscut. Abia după ce începi să le explici sensul acestuia, tinerii noştri încep să se dezmeticească. Chiar şi aşa, conştienţi totuşi de consecinţele muncii la negru şi salariilor în plic, majoritatea spun că ar accepta orice, numai să muncească şi să primească salarii mari.
 |
Trebuie să muncim cinstit și legal, astfel nu riscăm să fim exploataţi în muncă |
I-am întrebat pe mai mulţi tineri prezenţi la târg dacă ar accepta sau nu un salariu mare în plic sau unul mai mic, dar declarat, cu achitarea contribuţiilor în fondul social şi alte defalcări. Dintre cei 20 de respondenţi doar şase au specificat că nu ar accepta salariile în plic, chiar dacă retribuţia legală ar fi mică. „Trebuie să muncim cinstit, legal, căci aşa ne vom asigura şi un viitor mai bun şi nu riscăm să fim exploataţi în muncă”, a menţionat Oxana. Ceilalţi respondenţi s-au declarat pentru salariile în plic. „Impozitele sunt exagerate, suntem nevoiţi să acceptăm salarii în plic. Cum să trăim altfel? De exemplu, între suma de 3000 de lei salariu impozabil şi 7000 în plic, evident că o vom alege pe cea din urmă”, au spus câţiva tineri. Pentru majoritatea o muncă decentă înseamnă să aduni bani pentru pensie. „Nu se ştie dacă vom ajunge la bătrâneţe, de aceea trebuie să ne bucurăm de ziua de azi la maxim”, a spus Nicoleta care era foarte interesată de oferta de operator la un call center din capitală. Reprezentanţii aceluiaşi call center ne-au asigurat că întreprinderea lor oferă angajaţilor contract de muncă cu pachet social complet.
Situaţia tinerilor absolvenţi, în cifre
Chiar dacă în Republica Moldova târgurile locurilor de muncă devin mai frecvente, totuşi se pare că studenţii moldoveni nu se prea grăbesc să se angajeze. Rata tinerilor absolvenţi angajaţi în câmpul muncii este doar de 18 la sută, arată datele unui studiu elaborat de o companie de consultanţă din Moldova. Tinerii spun că le este greu să găsească un loc de muncă pentru că nu au pregătire suficientă, iar cerinţele companiilor din Moldova sunt foarte mari. Angajatorii infirmă însă acest lucru. “Nu avem cerinţe exagerate, cerem doar să deţină studii de specialitate, să fie serioşi şi dornici de muncă. Ce poate fi aici atât de exagerat?”, a menţionat managerul unei întreprinderi prezente la eveniment, care nu a dorit să-şi divulge numele.
Foto: vocea.md
Potrivit studiului menţionat mai sus, cei mai mulţi studenţi care s-au angajat în câmpul muncii sunt de la Academia de Studii Economice, peste 24 la sută. Aceştia sunt urmaţi la mare diferenţă de colegii de la Universitatea de Stat – 16%, Universitatea Agrară – peste 9%, Universitatea Liberă Internaţională şi Universitatea “Perspectiva – INT” – cu aproape 6%. Pe ultima poziţie se situează Universitatea Tehnică, ai cărei studenţi din ultimul an de studiu sunt angajaţi în proporţie de doar 1,7 la sută. În acelaşi timp, cei mai mulţi dintre studenţii intervievaţi şi-ar dori să lucreze după absolvire în companiile şi instituţiile mari din ţară. Studenţii au mai multe explicaţii pentru rata scăzută de angajare a tinerilor în câmpul muncii. Salariile mici şi uneori condiţiile indecente de muncă, astea-s argumentele din explicaţiile acestora.
Forul meseriilor şi profesiilor a fost organizat în Chişinău, Bălţi, Orhei, Edineţ, Hânceşti, Ialoveni şi Făleşti.
