Noi forme de exploatare a salariaţilor, semnalate recent

Foto: vocea.md

Angajaţii unei întreprinderi de stat din capitală sunt siliți în ultimii ani de către conducătorul unităţii respective să solicite, în sezonul de iar­nă, concediu neplătit pe diferite perioade, timp în care sunt rugaţi să continue totodată şi să muncească fără a fi remuneraţi. Câţiva dintre salariaţii supuşi acestei practici i-au povestit reporterului săptămâna­lului „Vocea poporului” că, de obicei, durata acestor concedii este de o săptămână-două pe parcursul unei luni.

Aceiaşi angajaţi au precizat că aproxi­mativ 75 la sută dintre salariaţii întreprin­derii au fost nevoiţi să accepte acest fel de concedii. În timp ce conducătorul le spune oamenilor că astfel sunt făcute economii pentru a fi evitate reducerile de personal, angajaţii sunt convinşi că problema este generată de incompetenţa directorului şi de lipsa oricărui control din partea orga­nelor de stat.

Încălcare a drepturilor salariaţilor

Solicitat să se pronunţe pe marginea acestui caz, şeful Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, Andrei Adam, a precizat că aceasta este doar una din formele de încălcare a drepturilor salariaţilor care sunt depistate în ultimii ani de către ex­perţii structurii respective. „Fărădelegea în cauză este una din cele mai grave, dar e şi frecventă, şi influențează asupra mă­rimii salariului, inclusiv a adaosurilor, a cuantumului la pensie”, a specificat An­drei Adam.

El a constatat că aceste practici sunt ușor de depistat de către inspectorii mun­cii, deoarece concediile neplătite sunt acordate unui număr mare de salariaţi concomitent, iar durata aflării în afara muncii este, de obicei, de până la şapte zile pe lună, iar mai rar şi până la 14.

Cel mai straniu e că în această perioadă unor salariaţi le sunt acordate şi premii

Andrei Adam a adăugat că, de mute ori, în scopul economisirii resurselor financi­are, angajatorii recurg şi la trecerea decla­rată la regim redus de muncă, ce presu­pune un număr mai mic de ore lucrate pe parcursul zilei sau al săptămânii. În ace­laşi timp, salariații sunt determinaţi prin diferite metode să activeze tot în regim obișnuit, iar remunerarea este făcută con­form normei reduse. „Este şi aceasta una din cele mai grave forme de exploatare a muncii omului. Cel mai straniu este însă faptul că unii dintre angajatori acordă în perioadele respective chiar şi premii unor lucrători din administrație, pentru că au reuşit să facă economii”, a relevat şeful In­spectoratului Muncii al Sindicatelor.

O altă formă de lezare a drepturilor sa­lariaţilor este admiterea cu bună ştiinţă de către angajatori a amânării concediilor de odihnă pentru anul curent de muncă sau timp de doi ani consecutiv. Acest lucru are loc pe motiv că, în temeiul contractului colectiv de muncă, salariatul ar trebui să beneficieze de un ajutor material la conce­diu. În cazul în care angajatului nu îi este acordat concediul de odihnă pe parcursul a doi ani și mai mult, conducătorul poate face economii şi pe seama faptului că ulte­rior nu mai trebuie să achite aceşti bani.

O altă încălcare frecventă este acorda­rea concediilor de odihnă anuale cu dura­ta de 28 de zile doar pe hârtie. În acelaşi timp, salariatul beneficiază de cel mult 14 zile de concediu sau şi mai puţin. Această practică este prezentă mai mult în cadrul unor companii cu capital străin şi este greu de documentat pe motiv că nece­sită verificarea unui volum impunător de documente. În acest caz, este mai simplu dacă la momentul primelor suspiciuni au loc discuții cu salariații membri de sindi­cat, care confirmă că le sunt încălcate ast­fel drepturile.

Rolul organizaţiilor sindicale

Andrei Adam a remarcat că există cazuri când în aplicarea formelor sus-menționate de exploatare a salariaților sunt implicaţi şi reprezentanţi ai organizațiilor sindica­le de la întreprinderi. Aceştia sunt con­vinşi de către conducători că alte soluţii nu există şi că salariaţii vor avea doar de câştigat în urma acestor cedări, pentru ca membrii comitetelor sindicale să-i deter­mine, la rândul lor, pe angajaţi să accepte fărădelegile respective.

Şi mai dificile sunt situaţiile în care din comitetele sindicale fac parte persoane cu funcții de conducere, care sunt responsa­bile în acelaşi timp şi de îmbunătăţirea performanţelor economice ale unităţilor.

Şeful Inspectoratului Muncii al Sindi­catelor a opinat că, pentru a fi combătute aceste practici, este necesar ca sindicatele de ramură și organizațiile sindicale prima­re să fie informate despre formele respec­tive de exploatare a salariaţilor. Totodată, este important ca liderii sindicali să parti­cipe la diferite seminare, schimburi de ex­perienţă şi discuţii axate pe familiarizarea cu problemele respective şi identificarea metodelor de soluţionare. În scopul com­baterii mai eficiente a acestor practici, tre­buie să existe şi o conlucrare în acest sens cu organele de control, a conchis Andrei Adam.