Munca prin cumul și plata orelor suplimentare

În cadrul întreprinderii noastre deseori se aplică evidența globală a timpului de muncă. În asemenea cazuri, eu muncesc câte 8 ore zilnic (conform con­tractului individual de muncă de bază) și adăugător câte 4 ore (în temeiul contractului de muncă pentru cumularzi), însă din când în când sunt atras la efec­tuarea muncilor suplimentare. Cum se vor calcula și plăti corect orele suplimentare în cazul dat?

Boris Vârstiuc, Telenești

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Pentru introducerea evidenței globale a timpului de muncă la unitate se cere respectarea prevederilor legale, care dispun că o astfel de evidentă poate fi introdusă doar cu condiția că durata ei (a evidenței globale a timpului de muncă) să nu depășească numărul orelor de lucru stabilite de art. 95 alin. (2) din Codul muncii (CM). În aceste cazuri, perioada de evidentă nu trebuie să depășească un an, iar durata zilnică a timpului de muncă (a schim­bului) nu poate depăși 12 ore (art. 99 alin. (1) din CM).

Muncă suplimentară, potrivit art. 104 alin. (1) din CM se consi­deră munca prestată în afara duratei normale a timpului de mun­că prevăzute la art. 95 alin. (2), la art. 96 alin. (2)-(4), la art. 98 alin. (3) și la art. 99 alin. (1) din CM.

Important de menționat că, în conformitate cu dispoziția alin. (3) al art. 105 din CM, efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore.

Dacă la întreprindere este introdusă evidența globală a timpu­lui de muncă, de exemplu, pentru o anumită durată sau pe durata maximă de un an, atunci numărul orelor de muncă suplimentară în privința salariatului respectiv se vor calcula reieșind din diferența dintre totalul orelor lucrate efectiv pe parcursul perioadei de evidență și balanța duratei normale a timpului de muncă stabilită pentru anul respectiv, durată ce se referă la contractul individual de muncă de bază.

În cazul în care salariatul este angajat suplimentar prin cumul în cadrul aceleiași întreprinderi în temeiul unui contract individual de muncă distinct conform art. 267 alin. (1) – (5) din CM, atunci urmează de menționat că, potrivit art. 271 din CM, durata con­cretă a timpului de muncă a acestui cumulard intern se stabilește separat în respectivul contract individual de muncă (distinct), ținându-se cont de prevederile art. 95-122 din CM și ale altor acte normative.

Remunerarea muncii suplimentare se face în corespundere cu cerințele art. 157 din CM, potrivit cărora, în cazul retribuirii muncii pe unitate de timp (cu salariu tarifar sau cu salariul funcției), mun­ca suplimentară, pentru primele două ore, se retribuie în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă.

În cazul retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca suplimentară se plătește un adaos de cel puțin 50% din salariul tarifar al salariatului de categoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele două ore, și în mărime de cel puțin 100% din acest salariu tarifar – pentru orele următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare de salariza­re – de 50% pentru primele două ore și, respectiv, 100% din cuan­tumul minim garantat al salariului pe unitate de timp în sectorul real – pentru orele următoare.

În sfârșit, considerăm oportun de menționat că art. 104 alin. (8) din CM, în redacția Legii nr. 115 din 09.07.2020, admite ca în con­tractul colectiv de muncă sau în contractual individual de muncă să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă su­plimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților, adică la cere­rea în formă scrisă depusă de salariat și cu acordul angajatorului (ordinul emis de angajator în acest sens). În cazul dat, orele libere vor fi acordate în decurs de 30 de zile de la prestarea muncii su­plimentare.