Muncă decentă pentru tineri: între oportunități și doleanțe

Declinul demografic în Republica Mol­dova capătă proporții. Dacă, în 2015, grupul de vârsta 24-29 de ani era cel mai numeros, către 2050, cei mai mulți vor fi cetățenii de 70-74 de ani.

„Capacitatea economică a țării va fi sub­minată din aceste considerente și soluția pentru moment e să se investească cât mai mult în forțele de muncă existente și în crearea unor premise ca aceste forțe de muncă să contribuie la dezvoltarea econo­mică a țării”.

Afirmația îi aparține Alei Lipciu, coordo­nator național OIM, făcută în cadrul ședin-ței grupului de lucru în vederea identifică­rii și abordării problemelor tinerilor pentru buna integrare pe piața muncii și validării mesajelor din cadrul campaniei organizate de proiectul OIM „Oportunități de muncă decentă pentru tineri îmbunătățite prin intermediul cunoștințelor și acțiunilor și al politicilor de ocupare”. Din grupul de lucru fac parte și reprezentanții sindicatelor.

„Proiectul care a demarat sub egida Organizației Internaționale a Muncii spe­răm să fie unul care să dea un impuls abor­dării interactive a ocupării tinerilor. Dar mi­zăm mult pe parteneriate. Ne vom referi la grupul de tineri pe care studiile ne arată că sunt vulnerabili din mai multe puncte de vedere. Au cea mai mare rata de șomaj. Chiar dacă în prezent există o reticență din partea partenerilor de dezvoltare din cauza felului cum decurg reformele în Re­publica Moldova, mulți dintre ei, în per­spectivă, vor veni cu asistență. Dar foarte mult va conta felul în care țara noastră își propune să abordeze această problemă”, a menționat Ala Lipciu.

Proiectul OIM  a fost lansat pentru a susține implementarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNO­FM) pentru anii 2017-2021. Obiective­le proiectului se axează pe consolidarea capacităților țării în vederea implementării SNOFM cu accent clar pe ocuparea tine­rilor, promovarea locurilor de muncă mai bune, combaterea inegalităților.

Tatiana Marian, președinta Comisiei de Tineret CNSM, consideră că 

„este impor­tant sa înțelegem cu toții relevanța unor politici macroeconomice și sectoriale de promovare a locurilor de muncă pentru tinerii din țară și să identificăm carențele în domeniu. Aici, pot menționa necesita­tea promovării unor măsuri active pe piața forței de muncă, dezvoltării unor partene­riate trilaterale la nivel local, ce vor permite implementarea unor programe de abilitare economică pentru tineret, integrarea tutu­ror resurselor orientate spre informarea ti­nerilor privind diverse oportunități, fapt ce va permite abilitarea tinerilor pentru o mai bună integrare pe piața muncii”.

Sergiu Iurcu, vicepreședinte al Depar­tamentului protecție social-economică al CNSM, la rândul său, a afirmat că problema ce ține de tineri, o categorie marginalizată, necesită o atenție deosebită. Nu există po­litici axate concret pe soluționarea proble­mei, ci doar acțiuni separate.

„Deși cadrul legal prevede facilități la angajarea tinerilor în câmpul muncii, me­canismul nu funcționează, din lipsă de bani, legea fiind moartă în consecință. De pildă, ANOFM trebuie să achite fiecărui tânăr timp de un an după angajare câte o mie de lei lunar ca supliment la salariu, pentru a-i motiva, pentru a avea un câștig decent. Acest lucru însă nu se întâmplă, din lipsă de bani. Sindicatele se implică în facilitarea accesului tinerilor la piața mun­cii prin informare, instruire. Dar ar trebui să fie antrenată și întreaga societate”, a con­chis Sergiu Iurcu.