Tot mai multe persoane aleg să se întoarcă în câmpul muncii, deși au atins vârsta de pensionare. Pensia mică îi motivează să revină la masa de lucru, pentru a-și completa vechimea în muncă și, respectiv, a cotiza mai mult, iar într-un final, să aibă parte de pensii mai mari.
Potrivit Elenei Țîbîrnă, șefa Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), de la începutul anului curent, CNAS a aprobat peste 40 de mii de astfel de cereri din partea cetățenilor. Alte cinci mii așteaptă să fie procesate.
„Persoanele conștientizează, cu părere de rău, deja aflându-se în sistemul de pensii, și își dau seama că uite, eu dacă mai vreau o majorare la pensie, trebuie să contribui. Noi vrem astfel de conștientizări să aibă și tinerii până a ieși la pensie. Din ceea ce vedem acum, este clar că omul conștient a înțeles: eu trebuie să mai lucrez dacă vreau o majorare. Cei care s-au pensionat deja își verifică mai des contul personal de asigurări sociale ca să-și vadă salariul real deplin declarat de angajator. Nu putem spune în ce sferă aleg să lucreze cei mai mulți după pensionare, pentru că nu avem un domeniu segmentat. Poate că aleg să muncească și din considerentul că nu sunt specialiști tineri și sunt solicitați și pensionarii, nu pot să spun. Dar este cert și faptul că persoanele trebuie să aibă și un venit mai mare și omul, cât mai poate, mai activează. Noi chiar mizăm pe faptul că o să avem și vom avea mai mulți contribuabili din rândul pensionarilor. Mai avem și aspectul acesta, că tinerii migrează, nu se rețin mult în țară, unul dintre factori fiind salariile mici”, spune Elena Țîbîrnă.
Aici se adaugă și pensia prea modestă, care nu întotdeauna le ajunge pentru a-și procura strictul necesar. Astfel, se văd nevoiți să mai muncească. Datele statistice arată că peste 22 la sută dintre vârstnici beneficiază de o pensie minimă, de aproape 2800 de lei. O sumă mult prea mică pentru a se întreține la bătrânețe. Pentru ca aceasta să fie recalculată, este nevoie de încă doi ani de muncă oficială, iar pentru asta suma primită lunar de un vârstnic crește cu aproximativ 550 de lei pentru doi ani de activitate. Ulterior, pensia este recalculată, iar suma se adaugă la cea inițială.
„Atunci când lucrezi 45 de ani, de exemplu, dar salariul a fost unul foarte mic, nu are de unde să iasă o pensie mare. Doar prin o economie dezvoltată poți genera fonduri de salarizare mai mari și, respectiv, pensii”, a adăugat șefa de la CNAS.
O altă problemă semnalată de responsabilii în domeniu este faptul că avem din ce în ce mai puțini salariați care asigură plata indemnizațiilor pentru tot mai mulți pensionari şi persoane asistate social. Calculele arată că pentru a asigura un pensionar este nevoie de trei salariați, în realitate, însă, raportul este altul.
„Acum, proporția este de 1,2 salariați care întrețin un pensionar. Putem să scăpăm de acest cerc vicios doar prin achitări de contribuții și declararea muncii pe alb. Să spunem așa, pentru că este și obligația altor instituții, cum ar fi Inspecția Muncii, Serviciul Fiscal de Stat, să întreprindă toate măsurile, să scoatem la suprafață economia subterană”, menționează Elena Țîbîrnă.
Întrebată în care domenii sunt cele mai mari pensii, șefa CNAS a menționat că, în funcție de contribuție, dar cele mai multe sunt în sistemul medical și bancar, precum și în sectorul privat.
În Republica Moldova, după indexarea pensiilor de la 1 aprilie, cu 6%, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2777 de lei. În prezent, 45% din totalul pensionarilor pentru limita de vârstă au o pensie minimă de 2777 de lei. La începutul lunii ianuarie, la CNAS erau înregistrați 674,8 mii de pensionari.
