Moldovenii, nemulțumiți de situația lor financiară

 

 

În această vară, Institutul Republican Internațional (IRI) a efectuat un sondaj cu cetățeni moldoveni pentru a le afla opinia despre situația în țară în diferite domenii ale vieții, inclusiv în cel economic. S-a constatat că moldovenii indică, la capitolul probleme principale, lipsa bunăstării financiare.

 

Sondaje sporadice

 

IRI desfășoară monitorizări în Moldova din 2004, observând astfel evoluția stărilor de spirit în țara noastră deja pe parcursul unui deceniu. Sondajele nu sunt organizate anual, ci se desfășoară în perioade diferite ale anului și cu o periodicitate diferită – ba o dată pe parcursul unui an, ba chiar și de trei ori pe an. Bună­oară, în anul 2005 și în 2013, cercetătorii acestui institut nu au monitorizat paradigma opiniilor cetățenilor moldoveni, însă în anii 2004, 2008 și 2009 au co­lectat datele respective de două ori pe an, pe când în anii 2010-2011 – de trei ori.

Sondajul a cuprins practic toate regiunile din Moldova (cu excepția Transnistriei). În pro­cesul de monitorizare au fost implicați 1200 de locuitori din Moldova cu vârsta de peste 18 ani și cu drept de vot.

Sondajul sociologic a fost or­ganizat în perioada 7-27 iunie 2014, având marja de eroare de plus-minus 2,8 la sută, iar cota celor care au răspuns a constituit 54%. Sondajul a fost realizat de către „Baltic Surveys/The Gallup Organization”, în teritoriu datele fiind colectate de către specialiștii de la „Magenta Consulting”.

 

Profilul respondentului

 

Majoritatea respondenților au fost femei, însă cota acestora printre participanții la cercetarea sociologică nu diferă prea mult de cota bărbaților, raportul fiind de 52% la 48%. Ponderea cea mai mare printre participanții la sondaj a avut-o categoria de per­soane cu vârsta de 50 de ani și mai mult. În total, respondenții de această vârstă au constituit 46 la sută, cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani au constitu­it 32%, iar 23 la sută – între 18 și 29 de ani. Totodată, 39 la sută au studii medii speciale, 25% au studii superioare sau studii su­perioare nefinalizate, 20 la sută au absolvit școala medie, iar 16% deocamdată nu au studii medii.

 

Moldovenii sunt preocupați de starea economiei și de nivelul de corupție

 

Cota pensionarilor este de 28 la sută. Însă pe acest fundal ponderea șomerilor este lamen­tabilă – 14 la sută din numărul total. Însă aceștia totuși caută un loc de lucru, pe când alte 50 la sută dintre respondenți, care, de asemenea, nu au o slujbă, nici nu intenționează să caute un loc de muncă.

12 la sută dintre cei chestionați sunt specialiști de diferit profil, 7% reprezintă categoria mun­citorilor care prestează mun­că fizică cu remunerare pe oră, așa-numitele „gulere albe”, iar alte 7% sunt casnicele. Cinci la sută o constituie muncitorii necalificați și studenții, 4% sunt reprezentanți ai sferei de ser­vicii/vânzătorii, 3% – angajații care nu prestează muncă fizică, doi la sută sunt managerii/di­rectorii/patronii, unul la sută o reprezintă tehnicienii, iar unul la sută sunt fermieri. Trei la sută nu corespund nici uneia dintre cate­goriile enumerate.

Majoritatea respondenților locuiesc în mediul rural – 56 la sută. Totodată, 22 la sută locu­iesc în orașele mijlocii și mici și alte 22% sunt locuitori ai capita­lei. La rubrica „situația familiei”, 59% au indicat că este excelentă, 29 la sută că este proastă, 9% – bună, iar trei la sută nu au putut oferi un răspuns la această între­bare.

La capitolul surse de existență, respondenții de multe ori in­dicau câteva. Deci, s-a profilat următorul tablou: 40 la sută au indicat că trăiesc din salariu sau din veniturile altor membri ai familiei, 35% – din venitul pro­priei întreprinderi sau activității agricole desfășurate, 33 la sută – din alocațiile sociale, 32% – grație produselor din propria gospodărie, 14 la sută – din co­mercializarea produselor cres­cute în propria gospodărie, 10 la sută există grație ajutoarelor din partea rudelor/prietenilor sub formă de bani sau alimente și mărfuri. Unul la sută au indicat la această rubrică „alte surse”, iar trei la sută nu au putut explica proveniența resurselor financia­re de care dispun.

În opinia a 43 la sută dintre respondenți, problema cea mai gravă din Moldova este lipsa locurilor de muncă, 37% sunt îngrijorați de salariile mici, 25 la sută sunt siguri că cea mai gravă problemă este corupția, 9% se plâng de guvernarea ine­ficientă și de emigrare, 8% sunt nemulțumiți de prețurile înalte și de drumuri, pentru șapte la sută, capul relelor este sărăcia și situația economică precară, iar în opinia a 4% dintre cei intervievați problema cea mai gravă ar fi cri­za politică.

3% consideră drept motiv principal pentru nelinişte in­stabilitatea/haosul din ţară, criminalitatea, problemele din domeniul educaţiei, sistemul de sănătate, integrarea europeană, 2% din respondenţi menţionează problemele din agricultură, asis­tenţă socială, iar 5% nu cunosc răspunsul la această întrebare.

Răspunsurile respondenţilor la întrebarea care ar fi proble­mele cele mai acute cu care se confruntă ei personal, familiile şi gospodăriile lor, au conturat un tablou puţin diferit, însă în principiu similar cu cel din ţară. În opinia a 48% din respondenţi, problema cea mai gravă ar fi cea financiară, salariul mic, 12 la su­ită suferă din cauza lipsei unui loc de muncă, 8% au probleme de sănătate. 4% din respondenţi sunt siguri că toate greutăţile sunt cauzate de preţurile înalte, de inflaţie şi de locuinţele înve­chite, 3% acuză de toate relele emigraţia, serviciile comunale şi de alimentare cu apă costisitoa­re, sărăcia, 2% – asistenţa soci­ală proastă. Mai semnificativ e că 26% nu au putut formula un răspuns clar la această întrebare.

Atunci când li s-a cerut să identifice problema principală cu care se confruntă în prezent loca­litatea lor, lipsa unui loc de mun­că s-a deplasat pe planul doi, iar veniturile joase – pe cinci. Aceste răspunsuri le-au dat 22% şi, re­spectiv, 6% din respondenţi. Pri­mordială pentru orăşeni a ajuns să fie problema drumurilor, 40 la sută fiind nemulţumiţi de ca­litatea lor, 10% sunt nemulţumiţi de alimentarea cu apă, 9% – de canalizare, 5% sunt deranjaţi de corupţie, de activitatea ineficien­tă a funcţionarilor publici, trans­port, ecologie, curăţenie, 4% din respondenţi consideră că ilumi­narea străzilor este insuficientă, că sunt prea mari preţurile, sunt îngrijoraţi de problemele emi­graţiei, de calitatea educaţiei, 3% – de cele a serviciilor comunale scumpe, de livrarea gazelor, lip­sa posibilităţilor de odihnă, 2% – de închiderea şcolilor, iar 16% nu au știut ce să răspundă.

 

Corupţia, o problemă

 

Corupţia este identificată drept o problemă gravă cu care se confruntă Moldova. La între­barea directă pe cât de gravă este aceasta pentru ţară, cetăţenii noştri sunt destul de duri. 81% o consideră ca fiind o problemă foarte gravă, 14% – gravă. Cu alte cuvinte, 95% consideră că corupţia influenţează grav dez­voltarea societăţii noastre.

În opinia a 33% din cetăţenii noştri, în ultimele 12 luni, situa­ţia economică din Moldova a ră­mas aceeaşi. Răspunsurile „ceva s-a înrăutăţit” şi „ceva s-a ameli­orat” s-au împărţit aproape egal, respectiv, 23% şi 20%.

Sociologii le-au propus cetăţe­nilor să mediteze asupra faptului în ce mod situaţia economică din Moldova s-ar putea schimba în 2014. Șase la sută cred că se va îmbunătăţi radical, 24% – că se va îmbunătăţi, 29% – că va rămâ­ne aceeaşi, 17% – că va fi mai rău, 7% – că va fi foarte rău, 17% nu au putut răspunde.

 

Societatea noastră are nevoie de reforme

 

Totodată, respondenţilor lis-au propus patru afirmaţii, ca-re se potrivesc cel mai mult cu opinia lor. Majoritatea (57%) consideră că societatea noastră are nevoie de reforme serioase (schimbări structurale şi sistemi­ce). 24% se gândesc la reforme lente, care vor păstra sistemul existent. 11% nu ştiu cu ce să fie de acord, iar 8% sunt siguri că societatea trebuie să fie protejată de forţele care vor să schimbe or­dinea existentă.

Sondajul a demonstrat că ce­tăţenii noştri nu o duc tocmai bine în ţara lor. Şi oricare ar fi problemele identificate de ei ca fiind primordiale – lipsa locurilor de muncă, salariile mici, instabi­litatea financiară – este evident că situaţia financiară precară are un efect negativ asupra calităţii vie­ţii acestora. Însă un sfert dintre ei reuşesc să rămână optimişti şi să spere la o ameliorare a situaţi­ei în perspectivă.