La Chişinău, va avea loc cea de-a treia ediţie a Zilelor Diasporei

Foto: ipn.md

Cea de-a treia ediţie a Zilelor Diasporei va avea loc în Republica Moldova între 19 şi 21 august, a anunţat, luni, Liuba Valcov, şef-adjunct al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), în cadrul unei şedinţe de lucru, care a avut loc la Guvern.

Printr-o hotărâre a Executivului de la Chişinău, Zilele Diasporei se desfăşoară la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii august. La 19-20 august, va avea loc cel de-al VII-lea Congres al Diasporei. „Au fost invitaţi să participe la eveni­ment şi reprezentanţi ai Confede­raţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, precum şi ai instituţiilor publice care fac parte din sistemul de coordonare a politicilor de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora. În a treia zi a Zilelor Diasporei, la 21 august, va avea loc Forumul de afaceri al diasporei, la care sunt invitaţi businessmeni, originari din Republica Moldova, precum şi manageri de top de la companii internaţionale”, a specificat Liuba Valcov.

„Atât la prima, cât şi la a doua ediţie a Zilelor Diasporei, la Con­federaţia Naţională a Sindicate­lor din Moldova a fost organizată Ziua Uşilor Deschise. Totodată, CNSM a avut o implicare activă în ultima zi a Congresului Diasporei – delegaţii de la congres au mers într-o excursie la Tabăra de odih­nă pentru copii „Perlele Nistru­lui”. Atunci s-a stabilit o relaţie de parteneriat în cadrul Programului „Dor”, destinat copiilor din gene­raţia a doua de migranţi. Progra­mul se implementează începând cu anul 2013”, a adăugat responsa­bilul de la BRD.

Prezentă la şedinţă, Ana Moldo­vanu, şefa Departamentului pro­tecţie social-economică din cadrul CNSM, a menţionat că un protocol de cooperare privind drepturile lu­crătorilor imigranţi a fost semnat în anul 2013 de către Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Mol­dova şi Confederaţia Sindicatelor din Italia, Confederaţia Genera­lă a Muncii din Italia şi Uniunea Muncii din Italia.

„Protocolul are drept obiectiv de a spori protecţia lucrătorilor mol­doveni aflaţi în Italia cu statut re­glementat, precum şi a lucrătorilor italieni care activează în Republica Moldova cu statut reglementat. Părţile au convenit să ofere consi­liere muncitorilor cu privire la dis­poziţiile referitoare la standardele şi normele naţionale şi internaţi­onale în domeniul muncii, să or­ganizeze campanii informaţionale pentru a asigura condiţii de sănă­tate şi securitate la locul de muncă al lucrătorilor migranţi, în special, în sectoarele în care se atestă con­diţii nocive de muncă, precum ar fi construcţiile, agricultura, serviciile de îngrijire.

Tototadtă, părţile au convenit să implementeze proiecte comune, care vizează 

integrarea lucrătorilor migranţi şi a familiilor acestora în ţara-gazdă, să susţină acţiunile re­alizate în ţările părţilor semnatare ale protocolului, în vederea coo­perării în domeniul ocupării forţei de muncă, respectării şi protecţiei drepturilor lucrătorilor migranţi, să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale acestora, cu scopul combaterii exploatării şi a dum­ping-ului social”, a menţionat Ana Moldovanu.

Potrivit Protocolului, în Italia sunt prezenţi mai mult de 130 de mii de cetăţeni moldoveni, iar în Republica Moldova se află circa 700 de cetăţeni italieni, o mare parte dintre ei sunt activi pe pia­ţa locală a muncii, astfel contri-bund atât la dezvoltarea econo-mică a ţării de origine, cât şi a ce­lei de destinaţie a lucrătorilor mi­granţi.

25 de localități din Moldova participă la realizarea unui proiect național

Olesea Cazacu, managerul Pro­iectului „Migraţie şi dezvoltare locală”, a menţionat că proiectul respectiv a fost lansat în anul 2015 de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi pre­supune abilitarea şi mobilizarea imigranţilor pentru o dezvoltare locală durabilă. Proiectul se imple­mentează în perioada anilor 2015-2017, în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, cu autorităţile publice locale, organizaţiile negu­vernamentale locale, sectorul pri­vat, cu populaţia. Per total, 25 de sate şi oraşe din ţară sunt parte a proiectului, între care Larga, Edi­neţ, Brătuşeni, Chişcăreni, Coş­niţa, Ungheni, Cioreşti, Lozova, Vorniceni, Selemet, Zaim, Congaz, Colibaşi, Vinogradovca, Slobozia Mare. Cel mai mic număr de per­soane plecate peste hotare este la Edineţ şi Străşeni – respectiv, 8% din 20.080 de persoane şi 8% din 21.800 de persoane. Cel mai mare număr de persoane plecate peste hotare a fost înregistrat la Ruseş­tii Noi – 40 la sută din șase mii de persoane.

„Conform studiilor recente, cir­ca 479 de mii de moldoveni sunt migranţi, dintre care 370 de mii se află în migraţie pe termen lung, iar 109 mii sunt migranţi circu­lari. Începând cu 2010, migraţia şi dezvoltarea au fost recunoscute atât de către autorităţile naţionale, cât şi de către comunitatea inter­naţională, ca un subiect important pe agenda de dezvoltare a ţării”, a subliniat Olesea Cazacu.

Sursa citată a adăugat că, deşi există anumite succese la nivel naţional în domeniul integrării migraţiei în politici de dezvoltare locală, nu este o legătură coerentă între autorităţile publice centrale şi locale în acest domeniu.

„Sunt limitate capacităţile de a implica pe deplin membrii comu­nităţii. De asemenea, există o lipsă de capacităţi instituţionale, cu­noştinţe şi modele viabile, care să permită implementarea eficientă a politicii în domeniul migraţie şi dezvoltare locală, a unui program eficient de implicare şi de mobili­zare a comunităţii. Autorităţile pu­blice locale rareori abordează acest aspect, ceea ce împiedică dezvolta­rea locală. Astfel, pe de o parte, po­tenţialul migraţiei nu este utilizat eficient pentru dezvoltare locală, iar pe de altă parte, consecinţele negative ale acestui fenomen nu sunt reduse”, a accentuat Olesea Cazacu.

În cadrul şedinţei, s-a mai discu­tat realizarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025”.