Interviu cu Iurie Pleşco, președintele Federației „SindRăutMaş”
– Domnule Pleşco, la 19 mai 2015, a avut loc cel de-al doilea Congres al Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Industria Construcţiei de Maşini şi Aparate şi Învăţământul Profesional „SindRăutMaş”. Cum a evoluat situaţia la întreprinderile de profil în ultimul an?
– Întreprinderile din industria construcţiei de maşini şi aparate au continuat să activeze în condițiile unei crize financiar-economice, în lipsa unei politici naționale eficiente orientate spre susținerea domeniului, în condițiile când majoritatea unităților nu dispun de mijloace necesare proprii și nici nu au posibilitatea de a lua credite. În consecință, s-au redus volumele de producție, angajații au fost trecuți la un program de muncă redus, salariile s-au diminuat, iar unele întreprinderi chiar au falimentat. În anii 2015-2016, majoritatea unităților care fac parte din Federația „SindRăutMaş” nu și-au îndeplinit indicatorii la capitolul volum de producere și, respectiv, nu au putut achita salariile la timp. Într-o situație mai bună se află unitățile din învățământul profesional-tehnic, cele de standardizare și metrologie, însă situația nefavorabilă generală din industrie a început să-i afecteze și pe ei.
Analiza raportării statistice pe care Consiliul Federației o face anual arată că se reduce constant numărul organizațiilor sindicale și numărul membrilor de sindicat. Motivele de bază pentru care se reduce numărul membrilor de sindicat sunt următoarele: criza social-economică și managementul ineficient al procesului de producere, restructurarea și lichidarea întreprinderilor, un nivel redus al salariilor, transferarea salariaților în alte entități, inclusiv în cele din businessul mic și mijlociu, atitudinea negativă a multor angajatori față de activitatea organizațiilor sindicale.
– În ce măsură se realizează Convenţia colectivă la nivel de ramură şi contractele colective de muncă la nivel de unitate?
– Dacă la nivel de întreprinderi activitatea ce ține de încheierea contractelor colective deja a fost pusă la punct, la nivel de ramură situația nu-i deloc simplă. Proiectul Convenției colective la nivel de ramură a fost examinat în cadrul Plenarei II a Consiliului Federației Sindicatelor „SindRăutMaş” încă în anul 2011 și este considerat drept obiectiv al sindicatului. Pentru a aduce toate organizațiile sindicale primare și întreprinderile sub umbrela protecției sociale, asigurate de un mecanism atât de important precum este convenția colectivă la nivel de ramură, Consiliul Federației „SindRăutMaş” are nevoie să-și creeze un partener social sau, în cooperare cu toate sindicatele de ramură din sectorul real al economiei naționale, să încheie o Convenție colectivă cu Ministerul Economiei. Pe parcursul ultimului an, am continuat activitatea în ceea ce ține de unificarea angajatorilor într-o organizație a patronatului, mai întâi la Bălți, apoi și la Chișinău, însă deocamdată fără succes. Cu atât mai mult cu cât printre cei care reprezintă patronatul tot mai des poți auzi afirmația precum că prevederile Codului muncii sunt un impediment pentru dezvoltarea businessului, mai ales la capitolul vizând relațiile din domeniul muncii salariate și relațiile cu sindicatele. În cadrul patronatelor, la diferite niveluri, deja sunt elaborate propuneri cu privire la modificarea Codului muncii. Patronatele intenționează să înainteze aceste modificări Parlamentului, unde beneficiază de lobby din partea cercurilor oligarhice. Iată de ce este foarte important să susținem strategia promovată de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, care nu admite aprobarea unor modificări de acest gen.
Spre satisfacția noastră, în urma negocierilor cu angajatorii, am reușit să stabilim
la mai multe întreprinderi salariul tarifar pentru categoria I de calificare, în valoare de 2100 de lei net, fără așa-numitul cuantum lunar total al salariului, și pentru specialiști, și pentru funcționari, în cazul cărora salariile de funcții sunt calculate pornind de la coeficienţii de multiplicitate stabiliţi pe limita inferioară a diapazonului şi cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.
Membrii Consiliului Federaţiei „SindRăutMaş” au acordat asistenţă practică organizaţiilor sindicale primare în elaborarea şi încheierea contractelor colective la nivel de unitate, participând nemijlocit la activitatea comisiilor respective. În total, în cadrul sindicatului de ramură au fost semnate 24 de contracte colective la nivel de întreprinderi, ai căror angajați sunt membri de sindicat în proporție de 95,6%. De regulă, nu sunt semnate contracte colective în organizaţiile mici şi în unele instituţii de învăţământ. Însă, potrivit acestora, ei se ghidează de convenţiile şi acordurile naţionale.
– Care este situaţia în ceea ce priveşte salarizarea?
– În pofida unor perioade economice şi financiare destul de complicate, salariile la întreprinderile din sfera construcţiei de maşini şi aparate au crescut în ultimul an, chiar şi cu 53 la sută la unele unităţi. Valoarea medie a acestora constituie în prezent 4,2 mii de lei în sfera construcţiei de maşini, 5,8 mii de lei – în metrologie şi 3,5 mii de lei în învăţământul profesional-tehnic. Totodată, şi datoriile salariale s-au redus în mod substanţial.
Însă trebuie să recunoaştem existenţa unor discrepanţe mari în ceea ce priveşte salariul mediu la întreprinderi (de la 2,5 mii de lei până la 10,5 mii de lei şi mai mult). Există membri de sindicat care ridică un salariu sub nivelul cuantumului minim. Este vorba de angajaţii care au o durată săptămânală redusă a timpului de muncă şi fondul de salarizare redus.
Dar şi mai grav este faptul că, în 2015, în condiţiile în care preţurile s-au majorat, s-a redus puterea de cumpărare a salariilor. Din păcate, în ţara noastră nu sunt create condiţii care să stimuleze patronii la parteneriate sociale. Chiar şi întreprinderile unde salariul mediu este de circa trei mii de lei, salariul membrilor administraţiei este de cinci ori mai mare, la întreprinderile cu capital majoritar al statului, şi de 10 ori mai mare în celelalte societăţi pe acţiuni.
– Aţi menţionat anterior că aţi desfășurat o muncă activă în scopul apărării drepturilor salariaţilor…
– Am acordat ajutor la perfectarea chemărilor în judecată şi a plângerilor în diverse structuri guvernamentale şi neguvernamentale, la reglementarea conflictelor de muncă individuale şi colective, în probleme ce ţin de concediere, retribuţia muncii, condiţiile de muncă, dreptul la pensie. În cadrul federaţiei a fost oferită asistenţă pentru perfectarea a 22 de petiţii la Comisia pentru litigii de muncă. În comun cu Inspectoratul Muncii al CNSM, am efectuat controale planificate la întreprinderile din domeniu. Peste 90% dintre conflictele examinate la Comisia pentru litigii de muncă au fost soluţionate în folosul angajaţilor. Este vorba de probleme ce ţin de achitarea datoriilor salariale, calcularea eronată a cuantumului compensaţiilor pentru muncă în condiţii nocive, achitarea orelor lucrate în afara programului de muncă, în zile libere, în turele de noapte sau de seară.
– În ce măsură la întreprinderile din sfera industriei constructoare de maşini se respectă normele privind securitatea şi sănătatea în muncă?
– Deşi am creat comitete pentru sănătate şi securitate în muncă, eficienţa acestora lasă de dorit. Respectarea întocmai a legii presupune mijloace serioase, pe care întreprinderile de multe ori nu le mai au, după ce efectuează toate plăţile obligatorii. Uneori ele nu au bani nici pentru achitarea salariilor. Din lipsă de mijloace, noi nu avem în statele de personal ale sindicatului un inspector al muncii, care ar efectua un control în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. De aceea, suntem nevoiţi să apelăm la ajutorul Inspectoratului Muncii al Sindicatelor. Conform prognozelor, în 2016, din cauza factorilor de criză, investiţiile în ameliorarea condiţiilor de muncă se vor reduce şi nu toate prevederile contractelor vor fi realizate.