Îmbătrânirea populaţiei, o ameninţare pentru bunăstare?

 

 

Populaţia lumii îmbătrâneşte într-un ritm fără precedent în istorie, in­dică un raport al Agenţiei Moody’s, care arată că 13 ţări vor ajunge să aibă 20 de procente din cetăţeni trecuţi de 65 de ani, până în 2020. Mai mult, în 2030, atunci când bebeluşii de astăzi vor ajunge la 16 ani, po­pulaţiile din 34 de ţări vor avea în componenţa lor 20 la sută de pensio­nari. Acest procent a fost deja atins în clipa de faţă de Germania, Italia şi Japonia. „Ne aflăm în plină tranziţie demografică. Ritmul fără pre­cedent al îmbătrânirii populaţiei va avea un efect semnificativ asupra creşterii economice, în următoarele două decenii, în întreaga lume”, susţin Elena Duggar şi Madhavi Bokil, autorii raportului Moody’s. Ca efect, aceştia susţin că ne putem aştepta la o scădere de 1 la sută a creş­terii economice, doar din acest motiv, în următorii 20 de ani.

 

Grecia şi Finlanda vor atinge nive­lul record de 20 de procente de pensio­nari până în anul viitor, iar încă opt ţări, printre care Franţa şi Suedia, vor atinge pragul până în 2020. Canada, Spania şi Marea Britanie vor îmbătrâni masiv până în 2015, iar SUA se vor găsi în aceasta si­tuaţie în 2030, la fel ca Singapore, Coreea de Sud şi China.

Principalele cauze ale îmbătrânirii populației sunt scăderea natalității, în condițiile în care din ce în ce mai mul­te cupluri decid să se căsătorească şi să aibă copii la vârste mai mari, numărul de copii din fiecare familie scade şi creşte speranța de viață, datorită tratamentelor şi intervenţiilor medicale din ce în ce mai performante. Din acest motiv, se ajunge la tendinţa de scădere a numărului de lo­cuitori tineri şi de creştere a populaţiei de peste 60-65 de ani.

 

Peste 15 la sută din populaţia țării sunt persoane în etate

 

Deocamdată, în Republica Moldova ponderea oamenilor bătrâni reprezintă 15,3 procente din populaţia ţării. Un stu­diu arată că, în ultimii ani, raportul dintre persoanele tinere (20-59 de ani) şi cele în etate (peste 60 de ani) este în scădere. Dacă acest raport constituia 4,43 în anul 2006, la începutul anului 2014, acesta a căzut până la 3,92. Îmbătrânirea popu­laţiei reprezintă o povară pentru cei care lucrează, deoarece trebuie să întreţină un număr tot mai mare de bătrâni. În atare condiţii, se impune ca, odată cu creşterea speranţei de viaţă, să fie mărită şi limita vârstei de pensionare. Totuşi, această so­luţie nu reprezintă o decizie reuşită, de­oarece persoanele prost remunerate vor fi nevoite să lucreze mult mai mult până la pensionare.

Drept efect negativ al îmbătrânirii populaţiei ţării noastre, experţii invocă perspectivele nedorite ce ţin de reduce­rea cheltuielilor bugetare pentru educaţia tinerilor. În acelaşi timp, ar creşte chel­tuielile pentru sănătate, asistenţă socială şi pensii. În condiţiile în care pensiona-rii plătesc taxe şi impozite nesemnificati­ve, povara bugetară devine insuportabilă pentru restul contribuabililor din ţară.

 

Moldova îşi risipeşte forţa de muncă

 

Una dintre principalele cauze ale îm­bătrânirii populaţiei Republicii Moldova o constituie emigrarea populaţiei apte de muncă. Pur şi simplu, Moldova îşi risi­peşte forţa de muncă. Potrivit prognoze­lor Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, până în anul 2050, populaţia ţării se va reduce cu aproape un milion de oameni, compara­tiv cu anul 2010. Astfel, dacă în 2010 ţara noastră avea trei milioane şi jumătate de locuitori, apoi în 2050 numărul populaţiei va fi de doar 2,5 milioane. Statisticile ofi­ciale arată că procesul a început deja. Din 2002 şi până în 2012, populaţia Moldovei s-a redus cu peste 63 de mii de oameni. Potrivit unui raport făcut public recent de Biroul de Migraţie şi Azil, în perioada 2007-2012, peste 820 de mii de moldo­veni au muncit în străinătate. În acelaşi timp, aproape 100 de mii de persoane s-au stabilit cu traiul într-o ţară străină.

Se estimează că, din 2014, fenomenul îmbătrânirii populaţiei din Moldova va lua amploare. Din 2000 şi până în 2013, numărul copiilor de până la 14 ani s-a di­minuat de la aproape o pătrime din po­pulaţie, până la puţin peste 16 la sută. În schimb, cota persoanelor în etate a crescut de la 13,6 la 15,3 la sută. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, aceste evoluţii au loc pe fondul unui spor natural negativ. În anii 2010-2012, în Moldova s-au născut, în total, 119 mii de copii. În acelaşi timp, numărul celor decedaţi a fost de peste 122 de mii.

 

Către 2050, fiecare al treilea moldovean va fi pensionar

 

Potrivit doctorului conferenţiar Olga Gagauz de la Institutul de Integrare Eu­ropeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (IIEŞP al AŞM), în Republica Moldova, procesul de îmbă­trânire a populaţiei va continua cu rit­muri rapide, dezvoltându-se pe fundalul scăderii continue a populaţiei. Conform prognozelor demografice realizate în ca­drul sectorului demografie de la IIEŞP al AŞM, proporţia vârstnicilor în ansamblul populaţiei se va majora până la 16,7-17 la sută către anul 2020, 19,6-20,6 la sută în 2030, 21,2-24,3 procente în 2040 şi 27,4-30 procente în 2050.

 

Mai multe locuri de muncă

 

În aceste condiţii, consideră experţii, politicile privind soluţionarea probleme­lor demografice urmează să fie axate pe crearea locurilor de muncă pentru gene­raţiile economic active: atât pentru tinerii care intră pe piaţa forţei de muncă, cât şi pentru persoanele mai în vârstă care do­resc să-şi prelungească activitatea econo­mică.

Creşterea productivităţii muncii, potri­vit acestora, ar fi al doilea factor esenţial în menţinerea şi îmbunătăţirea contribu­ţiei forţei de muncă la dezvoltare. Creş­terea productivităţii muncii ar putea să minimalizeze efectele cantitative ale mic­şorării efectivului forţei de muncă. Ino­vaţiile şi schimbările tehnologice sunt o parte indispensabilă în realizarea acestui deziderat. Contează, de asemenea, dezvol­tarea pieţei muncii, stimularea ocupării în sectorul formal al economiei care va con­tribui la creşterea încasărilor fiscale şi po­sibilităţilor pentru lărgirea unor programe sociale destinate persoanelor în etate.

Pe lângă acestea, adaptarea pieţei muncii la îmbătrânirea populaţiei include astfel de măsuri ca prevenirea pensionării precoce, eliminarea discriminării pe piaţa muncii a persoanelor vârstnice, creşterea competitivităţii profesionale a persoane­lor vârstnice, precum şi crearea condiţii­lor favorabile pentru muncă decentă.

 

Modernizarea sistemului de pensii

 

De asemenea, modernizarea sistemului de pensionare este o problemă ce trebuie soluţionată cât mai curând posibil, insistă oamenii de ştiinţă. Deoarece, pentru Re­publica Moldova, problema se complică prin faptul că majoritatea persoanelor în etate beneficiază de pensii, dar populaţia aptă de muncă nu participă integral la completarea fondurilor sociale. Cauzele sunt multiple: şomajul, intensitatea pro­ceselor migraţiei nereglementate în scop de muncă peste hotare, proporţiile con­siderabile ale economiei subterane, care, în ansamblu, reduc capacităţile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Totuşi, se exclude majorarea vârstei de pensionare. Deoarece, din punct de vede­re al premiselor demografice, spune Olga Gagauz, Republica Moldova încă nu întru­neşte condiţiile necesare pentru realizarea reformei respective. Or, în ţara noastră, sănătatea populaţiei se caracterizează printr-un nivel înalt de morbiditate şi in­validitate. Astfel încât, creşterea vârstei de pensionare ar putea conduce la multiple consecinţe economice şi sociale negative.