23 mai 2022
Chisinau
Fără categorie

Guvernul nici nu dă locuri de lucru, dar nici nu-i ajută pe întreprinzători

Loading
Fără categorie Guvernul nici nu dă locuri de lucru, dar nici nu-i ajută pe întreprinzători
Guvernul nici nu dă locuri de lucru, dar nici nu-i ajută pe întreprinzători

 

 

locuri-de-munca

Foto: vsluh.ru

Spuneam, în unul din numerele trecute ale publicaţiei noastre, bazându-ne pe rezul­tatele unui sondaj realizat de Organizaţia Internaţională a Muncii în Moldova, că mai bine de o treime dintre conaţionalii noştri care revin de la muncă de peste hotare devin şomeri. O bună parte dintre aceştia încearcă să pornească sau să dezvolte o afa­cere cu banii lor, dar eşuează în mod lamentabil. Pentru că în Republica Moldova, de cele mai multe ori, nu se poate munci nestingherit, cinstit.

 

O dovedesc cu prisosinţă şi datele unei cercetări realizate de către Institutul Naţional de Cer­cetări Economice (INCE), care denotă în mod elocvent că me­diul de afaceri din ţara noastră în ultimii doi ani s-a înrăutăţit, îndeosebi pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii.

Astfel, aproape 47 la sută dintre reprezentanţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlo­cii (IMM), chestionaţi în timpul acestui sondaj, au indicat un re­gres în acest sens, în timp ce doar 17,7% dintre aceştia au simţit o oarecare îmbunătăţire, iar 35,4 la sută, în genere, nu au văzut nici o schimbare.

 

Boala cronică a businessului moldovenesc

 

Care sunt factorii ce îi împie­dică pe micii noştri antreprenori să-şi dezvolte propriile afaceri? O cotă însemnată dintre respon­denţi vorbesc despre accesul li­mitat la finanţe. Se are în vedere modul anevoios de a obţine cre­dite. Doar mai puţin de 20 la sută dintre micii întreprinzători sem­nalează că a devenit mai uşor a obţine o finanţare, în timp ce numărul celor care indică o înră­utăţire a procesului de creditare a afacerilor din ţară este de două ori mai mare. De fapt, după cum remarcă autorii cercetării, cola­boratorii INCE, nici nu este de-a mirării, deoarece finanţarea sec­torului IMM a devenit o „boală cronică”, ce afectează extinderea micilor afaceri şi, implicit, crea­rea locurilor de muncă în ţară.

 

g_economie

Sistemul judiciar, cel mai mare pericol pentru antreprenorii moldoveni

 

O mare bătaie de cap le pro­voacă antreprenorilor noştri starea drumurilor. Mai bine de 80 la sută dintre întreprinzători consideră că reţeaua de drumuri în ultimii doi s-a deteriorat grav. Alexandru Stratan, directorul INCE, a mărturisit că a fost sur­prins de o astfel de percepţie în mediul antreprenorilor, întrucât este cunoscut faptul că pe par­cursul ultimilor ani s-au alocat sute de milioane, miliarde de lei pentru reabilitarea reţelei de drumuri din ţară, adică s-au fă­cut investiţii colosale, fapt ce a contribuit şi la salvarea econo­miei naţionale de la recesiune. Explicaţia ar fi calitatea proastă a lucrărilor executate, a materia­lelor de construcţie şi că procesul de reabilitare vizează doar dru­murile naţionale, nu şi cele loca­le, de acces la producători. Este clar că bieţii antreprenori suferă, întrucât li se deteriorează mijloa­cele de transport, li se alterează producţia etc.

 

Zonele de turbulenţe ale mediului de afaceri

 

Aproape 53 la sută dintre în­treprinzătorii mici şi mijlocii con­sideră că legile şi actele normati­ve care reglementează activitatea de antreprenor au devenit mai grele pentru mediul de afaceri din ţară. Deşi se menţionează că accesul la legislaţie a devenit mai facil graţie internetului, o mare parte dintre antreprenori acuză lipsa caracterului de stabilitate a legilor noastre, de conformitate cu legislaţia existentă a actelor normative adoptate de ministere, de alte structuri ale administraţi­ei publice centrale şi locale. Din această cauză, mediul de afaceri este băgat pe multă vreme într-o „zonă a turbulenţelor”, cum ar fi să mă exprim în limbajul avi­atorilor, care zdruncină temei­nic mediul de afaceri din ţară, în mod special sectorul IMM.

În acest context, ar fi de amin­tit impactul dezastruos provocat de anularea cotei zero a impo­zitului pe venit şi introducerea aşa-zisei facilităţi de trei la sută pentru întreprinderile care în­registrează o cifră de afaceri de până la 100 de mii de lei. Antre­prenorii nu au salutat respective­le modificări ale legislaţiei fisca­le, pentru că, în opinia lor, le-ar crea mai multe probleme decât facilităţi. Se argumentează că re­spectivele „inovaţii” ale statului au determinat pierderi colosale pentru reprezentanţii sectorului IMM, încât mulţi dintre aceştia s-au văzut siliţi să se salveze în sectorul informal al economiei.

Mai bine de jumătate din­tre antreprenori, 52,5%, sunt de părere că mediul de afaceri moldovenesc a devenit mai pu­ţin atractiv pentru investiţii. Se remarcă îndeosebi lipsa proiec­telor tentante în ţară în care s-ar putea băga bani pentru a realiza nişte afaceri profitabile. Orice am zice, totuşi, în viziunea antre­prenorilor noştri, atractivitatea investiţională, la fel ca şi garanţi­ile acordate de stat în ce priveşte protecţia investiţiilor străine în Republica Moldova, păleşte în raport cu această stare de lucruri consemnată în ţările din regiu­ne. Ţara noastră a pierdut din capitalul de încredere, mai ales după scandalurile răsunătoare dintre fisc şi compania germană „Draxlmaier”, după îngheţarea proiectului de construcţie a unei uzine americane.

Dacă, până mai deunăzi, doar marii investitori străini acuzau lipsa cadrelor calificate în Re­publica Moldova, iată că a venit timpul ca şi antreprenorii locali, mici şi mijlocii, mai bine de 45 la sută dintre cei intervievaţi, in­vocă o înrăutăţire a situaţiei în ce priveşte nivelul de calificare a forţei de muncă. Adică, porneşti o afacere, parcă lucrurile ar merge bine, îţi propui să te extinzi, însă nu ai pe cine angaja, negăsind persoane cu o pregătire specială, conformă cu profilul domeniu­lui în care activezi. Degradarea profesională a forţei de muncă din ţară a avansat în aşa măsu­ră, încât lipsa cadrelor calificate a devenit a doua mare problemă după cea a finanţării pentru re­prezentanţii sectorului IMM.

Totuşi, cea mai mare ame­ninţare pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii autohtoni este sistemul judiciar. Orice afacere, oricât de profitabilă sau amplă ar fi ea, poate fi ruinată sau furată printr-o decizie arbitrară a unei instanţe de judecată. Mai bine de două treimi dintre reprezentanţii sectorului IMM consideră că ac­tul justiţiei a fost compromis în mod simţitor pe perioada anilor 2011-2013. Doar doi la sută şi ceva dintre antreprenori spun că activitatea justiţiei a avansat sub aspectul calităţii.

Chiar dacă întreprinzătorul porneşte o acţiune de atacare a unei ilegalităţi la care a fost ex­pus, şedinţele de judecată du­rează până în pânzele albe, între timp cheltuielile ating asemenea cote catastrofale, încât ajung să depăşească venitul ratat ca urma­re a unei intervenţii pricinuitoare de prejudicii materiale. În viziu­nea majorităţii antreprenorilor noştri, independenţa justiţiei în ţara noastră continuă să fie afec­tată în mod brutal de intervenţia politicienilor, a poliţiei, demnita­rilor şi funcţionarilor publici.

Din perspectiva riscurilor la care se expune în mod constant mediul de afaceri din Moldova, indiferent de natura şi sursa lor, întreprinzătorii susţin că aces­tea cresc pe an ce trece. Aproape 80 la sută dintre respondenţi au mărturisit că valul pericolelor care le ameninţă afacerile creş­te. După degradarea sistemului judiciar, în opinia întreprinzăto­rilor, acest factor a cunoscut cel mai avansat nivel de înrăutăţire. Cel mai des antreprenorii noş­tri ciulesc urechile la semnalele care vin din afară ţării, pentru că, precizează Alexandru Stratan, în timp ce economia noastră este mică, deschiderea faţă de şocuri­le externe este una zdrobitoare.

Putem vorbi și de influenţa puternică a riscurilor de ordin in­tern, precum instabilitatea unor

reguli clare de joc, determinată de schimbarea guvernelor din ţară. Din această cauză, mulţi dintre antreprenori nu se prea grăbesc să ia decizii în măsu­ră să conducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Or, deciziile politice adoptate la noi ţintesc obiective imediate, ci nu de lungă durată. Și atunci cum să-ţi pla­nifici extinderea afacerii pentru mulţi ani înainte? În consecin­ţă, afacerile de amploare nu pot prinde aripi.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor