Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a emis o declarație în care pledează în favoarea propunerilor înaintate de Ministerul Educației și Cercetării, pentru modificarea Codului educației, și consideră oportună suplimentarea acestora cu propuneri de sancționare aidoma celor stipulate în legislația României și a altor țări pentru părinții/reprezentanții legali ai elevilor, în cazul în care aceștia sunt violenți.
„Violența din instituțiile educaționale, sub toate formele ei, inclusiv fizică, a constituit mereu o problemă sensibilă, mai ales pentru autorități. Majoritatea încercărilor de a aborda gravitatea fenomenului violenței din școli s-a soldat cu diminuarea și negarea lui. Ba mai mult, refuzul guvernanților de a se implica în soluționarea acestei grave probleme, din motive lesne de înțeles, a dus chiar la efecte inverse – acuzarea celor din breasla pedagogică precum că întâia cauză ar fi calitatea învățăturii lor. Tocmai această atitudine a condus la faptul ca violența din școli, inclusiv față de cadrele didactice, din partea elevilor şi a părinților, să devină o „normalitate” și nu o excepție”, se precizează în textul declarației.
Modificări în prima lectură
Totuși, după multiple discuții și argumente, pe 14 martie anul curent, Parlamentul a votat în prima lectură modificări la Codul educației, care stabilesc unele forme de recompense și sancționare pentru elevi, care vor contribui, cu certitudine, la prevenirea actelor de violență. Astfel de forme de sancționare sunt întâlnite și în practica altor state, inclusiv membre ale Uniunii Europene. Cel mai potrivit exemplu este Legea învățământului preuniversitar a României.
„Criticile aduse de unii reprezentanți ai societății civile nu sunt susținute de Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova, care reprezintă 89 de mii de salariați din domeniul învățământului. Pretenția celor sus-menționați, de a combate violența din mediul școlar cu metode potrivite secolului XXI, nu este ignorată de autorități și nici de comunitatea pedagogică. Or, politicile de prevenire și practicile de intervenție și sprijin prin predarea și consolidarea unui comportament social adecvat nu trebuie să le excludă pe cele punitive. Sau, politica „zero sancțiuni” pentru elevi în cazul încălcării, afectării dreptului, inclusiv la integritate corporală pentru semenii lor sau alte persoane, nu face decât să încurajeze asemenea deprinderi”, mai menționează autorii declarației.
Prin urmare, FSEȘ menționează că este în total dezacord cu cerințele și poziția expusă de autorii apelului public specificat, „care nici pe departe nu cunosc realitățile triste din mediul școlar, relatate atât de pedagogii din sistemul educațional, cât și de părinții mai multor elevi, inclusiv în cadrul atelierului de lucru desfășurat de Federația Sindicală a Educației cu tematica „Stop violența în mediul educațional”, mai precizează sursa citată.
Avându-se în vedere importanța socială a chestiunii abordate, sindicaliștii din educație consideră că votarea în lectură finală a proiectului de Lege nr. 70 din 06.03.2024 va constitui o acțiune concretă din partea legiuitorului în vederea reglementării unui mecanism eficient pentru sancționarea acțiunilor neadecvate mediului școlar și asigurarea unui comportament nonviolent.
Recent, peste 20 de ONG-uri au lansat un apel public, prin care au cerut Ministerului Educației și Cercetării să retragă propunerile de a introduce sistemul de recompense și sancțiuni pentru elevi. Reprezentanții societății civile cred că aceste măsuri ar încuraja și mai mult abuzul față de elevi. În cazul abaterilor disciplinare, un prim pas va fi discuția cu psihologul instituției. Ulterior, sancționarea va putea ajunge la observații, mustrări și interdicția de a participa la ore pentru maximum 15 zile într-un an de studii. Dacă elevul recidivează și în acest caz, acesta ar putea fi exmatriculat. Această sancțiune este valabilă doar pentru liceeni, întrucât studiile gimnaziale sunt obligatorii în țara noastră.
