Femeile din Republica Moldova vor începe să iasă la pensie la 59 de ani, iar treptat, până în anul 2028, vârsta de pensionare pentru ele va crește până la 63 de ani, ca în cazul bărbaților. Aceasta este una dintre modificările votate recent de majoritatea deputaților.
Proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii a fost aprobat în prima lectură, cu votul a 56 de voturi ale deputaților. Documentul prevede dreptul persoanelor de a beneficia de pensie anticipată pentru stagiu lung, până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Noile reglementări se referă și la restabilirea graficului de majorare a vârstei de pensionare, stabilit în anul 2018. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru bărbați va fi de 63 de ani. Pentru femei, vârsta standard de pensionare de 63 de ani va intra în vigoare la 1 iulie 2028, iar stagiul complet de cotizare de 34 de ani va intra în vigoare pe 1 iulie 2024. O altă prevedere a proiectului de lege vizează o modalitate nouă de stabilire a pensiei minime. Cuantumul acesteia va fi stabilit anual de către Guvern, iar valoarea lui va fi cel puțin egală cu cea din anul precedent. De asemenea, se propune revizuirea formulei de indexare a pensiilor. Indexarea se va face o dată pe an, la 1 aprilie.
Propunerile CNSM
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) salută intenția de restabilire a dreptului la pensie anticipată, propusă de autorul proiectului de lege, dar vine cu anumite sugestii de înlăturare a unor lacune din document. Zilele trecute, CNSM a expediat președintelui Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, mai multe propuneri în acest sens.
„Necesitatea acordării dreptului la pensie anticipată a fost accentuată de către experții în domeniu, încă la etapa elaborării și adoptării reformei sistemului de pensii de stat, care prevedea stabilirea acesteia cu trei ani înainte de vârsta de pensionare standard, de 63 de ani, inclusiv pentru femei. Recomandările principale ale experților referitor la pensia anticipată pentru limită de vârstă se refereau înainte de toate la necesitatea includerii în stagiul de cotizare a perioadelor necontributive, cum ar fi perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de trei ani de unul dintre părinți sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinți, mai cu seamă pentru femei. De exemplu, în cazul unui lucrător în medicină, care absolvește liceul la 19 ani, urmează studii superioare de medicină generală timp de 6 ani, acesta se va încadra în câmpul muncii sau în rezidențiat la vârsta de 25 de ani. În cazul în care este bărbat, va fi necesar ca acesta să întrunească un stagiu de cotizare de 39 de ani (stagiu de cotizare standard plus 5 ani, precum se propune în redacția unui nou articol 151 la Legea nr. 156/1998) și ar urma ca acesta să întrunească condițiile pentru stabilirea pensiei anticipate pentru stagiu lung tocmai la vârsta de 64 de ani. În caz că este femeie, ar urma să întrunească condițiile la vârsta de 62 de ani (25 de ani + 37 de ani stagiu de cotizare)”, se menționează în propunerile CNSM.
În aceste condiții, sindicatele consideră ca în stagiul de cotizare, care va da dreptul la pensie anticipată pentru stagiu lung este necesar să fie inclusă, cel puțin, perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de trei ani de unul dintre părinți sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinți, pentru a asigura condiții echitabile de pensionare pentru toți salariații din țară – femei și bărbați.
În opinia sindicatelor, este oportun de a micșora stagiului de cotizare necesar care va da dreptul la stabilirea pensiei anticipate, astfel încât un număr cât mai mare al asiguraților să poată beneficia de acest drept fără nici o discriminare.
De asemenea, CNSM consideră necesar ca în cazul menținerii vârstelor de pensionare la nivelul celor introduse prin reforma sistemului public de pensii, creșterea anuală a vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare în cazul femeilor să fie mai lentă, de exemplu, de 3 luni, față de 6 luni, ca în prezent. Sindicatele fac referire aici la speranța de viață, care are o tendință de reducere. Potrivit BNS, durata medie a vieții în R. Moldova în anul 2020 a constituit 69,8 ani, în descreștere cu 1,1 ani în comparație cu anul precedent și cu 10,4 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE în anul 2019, de 81,3 ani. În cazul femeilor, speranța de viață s-a redus cu 1,2 ani pe parcursul anul 2020.
În Republica Moldova sunt, în prezent, peste 500 de mii de pensionari.
