Femeile pășesc „timid” în viaţa publică şi în politică

În ultimi ani auzim tot mai des fraze gen „femeile tre­buie ajutate, încurajate să participe în viața publică și politică în Republica Moldova”. Multe reprezentante ale sexului frumos însă au spart deja stereotipurile potrivit cărora femeile ar trebui să se ocupe de casă, de creșterea copiilor, și au ajuns în funcții importante de stat, conduc afaceri, reușind să obțină rezultate de invidiat.

 

 

Succesul acestora le încura­jează și pe alte femei, care doresc să aibă un cuvânt de spus în soci­etate. Cu toate acestea, în ultimii opt ani, participarea femeilor în viaţa publică, în politică este încă una modestă, atât la nivel naţio­nal, cât şi la cel local. În prezent, cota mandatelor deținute de fe­mei în Parlamentul Republicii Moldova este de 19,8%, după alegerile parlamentare din 2010. Avem doar cinci femei în funcția de ministru. În consiliile muni­cipale și raionale sunt 17,4%, iar în cele locale au ajuns 28,6% de femei, potrivit informațiilor ofe­rite de organizaţia UN Women din Republica Moldova. 18,5% e cota femeilor alese în poziția de primari, după alegerile locale din 2011. Dacă facem o comparație, în 2007, 163 de femei au devenit primari. În 2011 au fost alese 166 din totalul de 899 de primării. Iar la alegerile parlamentare din 2010, proporția femeilor care au candidat a scăzut în comparație cu cele din 2005. Specialiștii susțin că deocamdată nu putem vorbi de un progres, chiar dacă femeile dețin cu trei funcții de primar mai multe decât după alegerile din 2007.

 

Proiecte de încura­jare a femeilor

 

Alexei Buzu, directorul Cen­trului Parteneriat pentru Dezvol­tare, e de părere că dacă nu vor fi întreprinse acțiuni în acest sens, la următoarele alegeri parlamen­tare și locale vor candida și mai puține femei. În prezent, sunt implementate mai multe proiec­te al căror scop e de a susține, a încuraja cât mai multe femei să participe la viața publică. Potrivit specialistului, timiditatea vine din cauza lipsei de transparenţă în activitatea partidelor politice și că ar fi nevoie ca acestea să se reformeze și ca procedura de selectare a candidatelor şi de fi­nanţare a campaniilor electorale să fie la vedere.

 

Se depuneforturi pentru a constitui organizații sindicale în întreprinderile în care activează femei de la sat

 

Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa­miliei, e de părere că rolul feme­ilor în viaţa politică este foarte important, iar reticența este explicată prin faptul că femeile din Moldova întâmpină multi­ple bariere. „Nu avem dezvoltate servicii care să le permită femei­lor să îmbine viaţa socială cu ac­tivităţile în sfera economică sau politică, aceste bariere trebuie să dispară. Este foarte important ca la această etapă să avem instru­mente de promovare a femeilor. În prezent, în peste 200 de sate nu avem creşe, iar mamele nu au posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii”, a adăugat Va­lentina Buliga.

Tatiana Pârvu, coordonatorul tematic pentru egalitate şi trafic din partea Comitetului de Mi­niştri al Consiliului Europei, a remarcat că modul în care sunt reprezentate femeile în viaţa pu­blică denotă cât de democratică este societatea.

 

Femeile de la sate, cele mai discriminate

 

Deci, cele mai multe femei activează în domenii prost plă­tite, pe care bărbații încearcă să le evite cum pot. Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova femeile câştigă în medie cu 25 la sută mai puţin decât bărbaţii.

De exemplu, cele mai mul­te femei lucrează în sănătate și în asistența socială, ocupând 80,7% din funcții. În învățământ, 75,4% din salariați sunt femei, iar în sectorul hoteluri și restau­rante – 71,1%.

Cele mai discriminate sunt fe­meile de la sate. Anume din acest motiv, organizaţia UN Women din Republica Moldova, sprijini­tă financiar de către Ambasada Suediei la Chişinău, organizează întâlniri, consultări cu reprezen­tanţii administraţiilor publice locale şi cu femeile din zonele rurale. Recent, astfel de întâlniri au avut loc în raioanele Cantemir şi Cimişlia. Tema discuției a fost participarea femeilor din sate la procesele de planificare şi de lu­are a deciziilor la nivel local, pre­cum şi accesul şi drepturile lor în aceste procese.

Corneliu Eftodi de la UN Wo­men a menţionat că instituţia pe care o reprezintă îşi propune să organizeze un ciclu de astfel de întruniri, pentru a spori rolul femeilor din ţara noastră în via­ţa societăţii, mai ales sub aspect economic, dar şi social, politic. „Acest atelier de lucru este al şaptelea, a opinat Eftodi, iar în total vor avea loc 10 consultări publice de acest fel”.

 

 

Femeile, împreună cu repre­zentanţii autorităţilor publice locale, au identificat necesităţile, dificultăţile, dar şi oportunităţile, după care le-au evaluat, pentru a facilita participarea lor mai acti­vă în viaţa comunităţilor.

Au fost analizate câteva studii de caz în baza cărora au fost su­puse analizei drepturile care ţin de abilitarea economică a femei­lor la diferite etape cheie: în pro­cesul de angajare, la concediere, integrare sau reintegrare profe­sională etc.

S-a atras atenţia şi asupra fap­tului că un număr foarte mic, de doar 0,6 la sută dintre femei au o afacere proprie. Numai 26% din­tre femei lucrează pe cont pro­priu. Pe lângă problemele legate de piaţa muncii, au fost abordate, de asemenea, drepturile la asis­tenţa şi protecţia socială, ca unul dintre cele mai conectate şi inter­dependente cu piaţa muncii.

 

Vocea femeilor din agricultură se vrea auzită

 

Întâlniri asemănătoare orga-nizează periodic și membrele Sindicatului din agricultură și alimentație „Agroindsind” din Cahul. Acestea le-au invitat re­cent la ședință și pe colegele lor din raioanele învecinate și au discutat despre munca decentă a femeilor în condiții legale. Tama­ra Susarenco, președinta Consi­liului de femei Cahul din cadrul UTSAA „Agriondsind”, a menționat că se depun eforturi în ve­derea constituirii organizațiilor sindicale în întreprinderile din mediul rural, precum și în in-stituțiile în care activează femei de la sat, deoarece vocile agricul­torilor nu prea sunt auzite.