Ocuparea informală și salariile în plic rămân o realitate a mediului economic din Republica Moldova. Aceasta se manifestă prin faptul că aproape fiecare a patra persoană dintre populația ocupată activează informal, percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar drept rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB.
Motivațiile pentru acest fenomen sunt atât de partea angajaților (dorința unui venit curent mai mare, neîncrederea cetățenilor în contractul social, percepția privind calitatea serviciilor publice), cât și de partea firmelor (persistența numerarului în tranzacții, percepția costurilor ridicate de conformitate, costuri reduse de neconformitate).
Într-o ușoară scădere
Costurile reduse de neconformitate se datorează și faptului că Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) nu posedă pârghii reale de a lupta cu munca informală. Instituția dată nu poate efectua controale inopinate și nu poate impune sancțiuni, aceasta fiind inclusiv în contradicție cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii la care Republica Moldova este parte. Cel puțin asta arată un raport realizat de Centrul Analitic Independent Expert–Grup.
Potrivit datelor Expert–Grup, circa o treime din companii practică „salarii în plic”, iar în medie, circa 30 la sută din salarii rămân nedeclarate. Pe de altă parte, specialiștii susțin că procentul populației care muncește ilegal a scăzut față de anii trecuți datorită reformelor implementate. În anul 2021, cei mai mulți lucrători la negru erau în agricultură – 61,2 la sută. În construcții munceau fără acte peste 22%, iar în comerț și HoReCa – 6,6 la sută.
„În primul rând, este acea cotă TVA, menținerea ei cât mai mult posibil la nivel de 6%, ceea ce oferă posibilitate companiilor de a avea lichidități și de a face față majorării salariilor, plăților aferente, investițiilor. Și, nu în ultimul rând, conformității legislative care ne oferă un cadru normativ de activitate”, ne spune Aneta Zasavițchi, președinta Asociației Restaurantelor din Moldova.
Cât despre munca la negru în agricultură, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”, Vasile Mămăligă, a declarat că de vină ar fi lacunele din legislație.
Lacune în legislație
„Iată, potrivit Legii zilierilor, care era la început planificată să contracareze acest flagel, acum, din contra, s-a extins. Al doilea aspect: proprietarii de terenuri agricole care lucrează individual, așa-numiții fermieri, care muncesc la negru, sunt scutiți de plata impozitelor, la fel ca și zilierii. Oamenii trăiesc cu ziua de azi și nu se gândesc la ziua de mâine”, ne-a spus Vasile Mămăligă.
De menționat că, anterior, sindicatele s-au aliniat campaniei naționale „Trecem pe Alb”, lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). În acest sens, autoritățile și-au propus să instituie un set de măsuri pentru încurajarea muncii legale, acordarea subvențiilor pentru munca legală, susținerea tranziției la muncă formală în agricultură prin introducerea voucherelor pentru declararea muncii zilierilor, digitalizarea registrelor salariaților, promovarea accesului egal și echitabil la muncă, efectuarea controalelor mai eficiente și a sancțiunilor directe, promovarea unui salariu minim cât mai apropiat de costul de trai și unificarea salariului minim în sectorul public și privat.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul trecut, 20 la sută din totalul persoanelor angajate au lucrat la negru. BNS constată că practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă, doar în baza unor înțelegeri verbale, este mai frecventă printre bărbați decât în rândul femeilor, iar cele mai frecvente cazuri ale fenomenului sunt în agricultură, construcții și în comerț.
Un raport al Expert Grup relevă că Republica Moldova ratează anual venituri de peste 15 miliarde de lei în bugetul de stat, din cauza fenomenului muncii nedeclarate și achitarea salariului în plic. Potrivit legii, angajatorul poate fi amendat cu până la 15 mii de lei în cazul în care se depistează muncitori care nu sunt angajați oficial.
