Divergențe între legislația națională și convențiile OIM: probleme și soluții

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) e necesar să fie eficientizată. Dar și prin­cipalele aspecte legale privind controlul de stat în domeniul muncii, sănătății și securității în muncă ar trebui să fie aduse în concordanță cu angajamen­tele internaționale ale Republi­cii Moldova.

După 10 ani de discuții la acest subiect, participanții la lansa­rea studiului „Controlul de stat în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă: divergențe între legislația națională și convențiile OIM ratificate de Republica Moldova” au subliniat importanța de a trece la acțiuni și a pune în practică modificările legislative ne­cesare.

Studiul examinează competența instituțională și funcțională a sistemelor de Inspecție a Muncii prin prisma activității Inspectora­tului de Stat al Muncii, a actelor internaționale în sfera protecției muncii și a cadrului normativ național în domeniu. Studiul a fost elaborat de Adrian Lungu, expert în dreptul muncii, cu suportul Fundației „Friedrich Ebert” Moldo­va. Analizele expuse în studiu arată că planul anual de controale, listele de verificare, delegația de control, planul de remediere etc. creează în rândul angajatorilor o percepție de formalitate a procedurilor de control realizate de inspectorii de muncă și conduce la sporirea fenomenului „muncii la negru și achitării salariului în plic”.

Mai jos găsiți câteva teze ale documentului în care s-a făcut o analiză a fenomenului în cauză.

• Aspectele instituționale și competența funcțională ale In­spectoratului de Stat al Muncii au la bază actele internaționale în do­meniul protecției muncii, ratificate de Republica Moldova. Cadrul nor­mativ național însă a fost modificat și completat cu prevederi incom­patibile cu dispozițiile Convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte.
• Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și Legea nr.140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii nu țin cont de specificul relațiilor din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă supuse controlului, fapt ce afectează operativitatea și eficaci­tatea controalelor, iar ca rezultat, crește numărul de accidente de muncă, inclusiv al accidentelor de muncă grave și mortale.
• În pofida angajamentelor Guvernului Republicii Moldova de a modifica Legea nr. 131/2012, cadrul normativ național nu a fost armonizat cu dispozițiile Convențiilor Organizației Interna-ționale a Muncii la care Republica Moldova este parte. Acest lucru este însă necesar, pentru elimi­narea cauzelor și a condițiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor fundamentale la mun­că și la protecția muncii.

Igor Zubcu, președintele CNSM, a subliniat că neconformitatea Legii nr.131/2012 cu Convențiile OIM este sesizată de CNSM încă de la adoptarea acestei Legi, însă este necesar ca legislația națională să fie racordată la Convențiile OIM. În legătură cu aceasta, CNSM a înaintat o reclamație către OIM, însă, spre regret, recoman­dările experților OIM nu au fost luate în considerație de către autoritățile naționale, fapt ce în­grijorează Confederația, deoarece restricțiile din Legea nr.131/2012 sunt în contradicție cu un sis­tem veritabil al Inspecției Muncii. Liderul sindical a subliniat că este important de fortificat rolul de control al ISM, pentru a nu fi neglijate drepturile cetățenilor, în speță, dreptul la muncă – un drept fundamental, care trebuie respectat obligatoriu și necondiționat.

Prezent la discuție, președintele comisiei parlamentare de profil, Dan Perciun, a adăugat că, în lipsa unor organe de control puternice și coerente în activitatea lor, se menține concurența neloială în mediul antrepreno­rial. Deputatul mai consideră că nu doar cadrul legal împiedică Inspectoratul de Stat al Muncii să fie o instituție eficientă, ci și cum acesta își planifică activita­tea.

Dumitru Stăvilă, directorul In­spectoratului de Stat al Muncii, susține însă că de vină pentru activitatea ineficientă este mo­ratoriul asupra controalelor, în anii 2015-2017, care i-a demoti­vat pe angajați. Toate problemele expuse au și condus la faptul că a crescut numărul accidentelor de muncă înregistrate, dar că ar mai exista și din cele ascunse de anga­jatori.

Conform datelor Inspectora­tului de Stat al Muncii, pe par­cursul anului 2021, la ISM au fost comunicate 617 evenimente de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 654 de persoane, dintre care 77 au avut un sfârșit letal.