Proiectul de modificare a Codului muncii propus recent, în mare parte, de investitorii străini, ar putea fi prezentat, în regim de urgenţă, spre aprobare Cabinetului de miniştri. Asta în pofida solicitării sindicaliştilor ca documentul să fie examinat, mai întâi, în grupul de lucru specializat din cadrul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.
În context, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a cerut ca proiectul respectiv să fie coordonat, mai întâi, cu experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Documentul prezintă viziunea mediului de afaceri, în special, a investitorilor străini şi are scopul de a reduce din drepturile şi garanţiile legale ale salariaţilor, a remarcat Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, în cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei tripartite.
Astfel, modificările propuse ar tăia din importanţa contractului colectiv de muncă şi a rolului negocierilor colective, mai ales la nivel de unitate. Mai mult, ele ar duce la extinderea economiei informale şi la agravarea în continuare a fenomenului legat de munca „la negru”.
Investitorii străini insistă, printre altele, ca perioada de probă la angajarea tinerilor să fie obligatorie, în timp ce decizia patronilor de a-i concedia la expirarea acesteia să nu necesite nici un fel de argumentare. Altă propunere e ca acţiunea contractelor colective de muncă să înceteze în momentul expirării termenului acestora.
Modificările respective se referă şi la
dreptul sindicaliştilor de a se opune concedierii salariaţilor-membri, la concediul neplătit de îngrijire a copilului, schema de încadrare, structura şi evidenţa contractelor individuale de muncă, concedierea pensionarilor.
Sergiu Sainciuc a informat membrii Comisiei tripartite că, în corespundere cu avizul aprobat de curând de Comitetul Confederal, reprezentanţii CNSM solicită ca proiectul să fie definitivat în cadrul grupului de lucru tripartit, în scopul atingerii unui compromis al partenerilor sociali.
„Acest grup de lucru a activat până în 2016 şi a elaborat mai multe documente, pe marginea cărora s-a ajuns la consens total prin compromis. Este o platformă foarte bună, dar a fost substituită, iar în opinia sindicaliştilor, ea ar trebui să continue să activeze”, a subliniat Sergiu Sainciuc.
Argumentele partenerilor
În opinia lui Pavel Caba, preşedintele Federaţiei Patronale „Condrumat”, în prezent, doar 47 la sută din sectorul real al economiei naţionale este acoperit cu forţă de muncă. Atragerea acesteia ar fi necesară, dar nu cu orice preţ. Trebuie să existe un echilibru între drepturile angajatorilor şi cele ale salariaţilor. Altfel, economia nu poate fi dezvoltată, consideră Pavel Caba.
La rândul său, Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei, susţine că ar trebui făcute analize temeinice, să se pună pe cântar avantajele urmărite şi cele ce vor putea fi obţinute de o parte sau cealaltă prin modificările propuse. Abia după aceasta să fie luată decizia. O protecţie excesivă duce întotdeauna la încălcarea drepturilor. Totodată, cu cât sunt mai grele condiţiile de concediere, cu atât e mai multă reticenţă la angajare.
În încheierea discuţiilor pe marginea acestui subiect, Sergiu Morari, şef de direcţie la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a propus ca proiectul în cauză să fie discutat suplimentar în grupul de lucru format sub egida Consiliului economic de pe lângă prim-ministru, pentru a fi găsite unele puncte de consens. În acest caz, ar putea fi făcute unele cedări atât din partea mediului de afaceri, cât şi a sindicatelor, iar după aceasta va fi finalizat procesul de avizare a proiectului.
Fără o viziune clară
Vicepremierul Octavian Calmâc, ministrul Economiei, a opinat că sindicatele din ţările cu un progres economic mult mai rapid şi cele dezvoltate nu dispun de drepturi sociale atât de mari ca cele din ţara noastră.
Octavian Calmâc a mai specificat că, în prezent, există mai multe proiecte de modificare a Codului muncii, dar încă nu există o viziune clară privind modul de sistematizare a acestora. În opinia sa, este necesar ca aceste modificări să fie supuse, cât mai urgent, procedurilor de avizare de către toate părţile interesate, după care să fie prezentate Guvernului spre examinare.
În cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei tripartite, a fost examinată şi o chestiune cu privire la situaţia tinerilor pe piaţa forţei de muncă şi măsurile de protecţie socială şi economică a acestei categorii de populaţie.
Situaţie alarmantă
Sub aspect social-economic, situaţia actuală a tinerilor pe piaţa muncii este alarmantă, a apreciat Tatiana Marian, preşedinta Comisiei de Tineret a CNSM. Oferta limitată de locuri de muncă ce ar presupune şi salarii decente face ca doar 22 la sută dintre tineri să se poată angaja după absolvirea studiilor profesionale.
În acelaşi timp, aproximativ 18 la sută dintre tineri părăsesc ţara din cauza salariilor mici, care nu le acoperă necesităţile vitale. Singura soluţie identificată de ei este plecarea peste hotare la o muncă fie ea chiar şi necalificată sau ilegală.
Tatiana Marian a accentuat că, încă în 2008, CNSM a propus partenerilor sociali spre negociere o convenţie naţională cu privire la asigurarea protecţiei social-economice a tinerilor. Cu regret, aceasta nu a fost susţinută, iar acum ar fi necesar să se revină la acel proiect.
Pentru soluţionarea problemelor tinerilor, sindicatele propun să fie elaborate mecanisme ce ar stimula patronii ca să angajeze tineri, promovarea iniţiativelor de asigurare cu spaţiu locativ, ajustarea programelor de studii profesionale la nevoile pieţei muncii, indexarea burselor de studii etc.
Pregătirea cadrelor
În replică, reprezentanţii patronatelor au afirmat că au nevoie de forţă de muncă de o calificare corespunzătoare, dar ea nu există. Potrivit lor, una din soluţiile principale ar fi implementarea în ţara noastră a sistemului de instruire duală în învăţământul profesional tehnic, care trebuie promovat de reprezentanţii Guvernului.
Şi reprezentanţii sindicatelor au susţinut această idee. Ei au şi pledat pentru promovarea standardelor ocupaţionale, care sunt deja în întârziere în raport cu angajamentele europene asumate de ţara noastră.
Printre chestiunile examinate în cadrul aceleiaşi şedinţe s-au mai numărat cea cu privire la plata contribuţiei de asigurări sociale de stat în agricultură, precum şi la egalitatea în tratarea instituţiilor medico-sanitare publice şi a celor private de către autorităţile statului.