Cum sunt folosiţi banii noştri pentru pensii, sănătate

Foto: realitatea.net

Statul este necruţător cu noi atunci când nu plătim contribuţi­ile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medica­lă. Ne ameninţă că ne va lipsi de sursa de existenţă atunci când nu vom putea munci şi chiar cu în­chisoarea, în caz că nu procurăm poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Risipă a banilor acumulaţi pentru sănătate

Dar ce se întâmplă cu banii noştri pe ca­re-i plătim pentru pensii, pentru sănătate? Cât de raţional sunt folosiţi? Depinde ca­litatea serviciilor medicale, mărimea pen­siei de suma de bani pe care o dăm lunar Companiei Naţionale de Asigurare Medi­cală, Casei Naţionale de Asigurări Sociale? Bunăoară, un raport al Curţii de Conturi privind auditul folosirii fondurilor de asi­gurări obligatorii de asistenţă medicală re­alizat anul trecut ne dă gata. Se dovedeşte că resursele financiare, adică contribuţiile noastre plătite pentru sănătate, destinate asistenţei medicale primare, spitaliceşti, pentru dezvoltarea şi modernizarea institu­ţiilor din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt folosite inadecvat sau, cum se spune în ra­port, banii sunt cheltuiţi fără a se asigura respectarea „principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate”.

Aceasta, pentru că instituţiile şi mecanis­mele de gestionare a contribuţiilor pe care noi le achităm pentru sănătate nu fac faţă unor criterii de performanţă. De exemplu, în anul 2014, în fondurile de asigurare obli­gatorie de asistenţă medicală s-a creat un deficit de aproape 42 de milioane de lei. În timp ce, după cum au devenit publice une­le date preliminare privind investigaţiile ce ţin de furtul miliardului şi falimentul celor trei bănci comerciale, conducerea Com­paniei Naţionale de Asigurare Medicală a plasat sute de milioane de lei, plătite drept contribuţii pentru asigurarea obli­gatorie de asistenţă medicală, cu titlu de depozite, în una dintre aceste instituţii bancare.

Planificare defectuoasă a cheltuielilor pentru asistenţă medicală

Se susţine că cheltuielile exorbitante se fac pentru că nu există măcar nişte indica­tori de relevanţă ce ar permite evaluarea utilizării eficiente a banilor plătiţi de noi din salarii sau din procurarea poliţelor de asigurare medicală, determinarea prelimi­nară a numărului de beneficiari de servicii medicale, precum şi a cifrei de instituţii medicale cu care ar putea fi încheiate con­tracte de finanţare din fondurile de asigu­rare obligatorie de asistenţă medicală. Nu se poate şti nici ce 

gamă de servicii medi­cale ar putea fi prestată. În opinia Curţii de Conturi, utilizarea iraţională a contribuţii­lor plătite de noi pentru sănătate intervine ca urmare a unei „planificări defectuoase, netransparente şi neparticipative a cheltu­ielilor din FAOAM” (fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală).

După cum rezultă din raport, cheltuie­lile exagerate, nejustificate ale resurselor financiare destinate domeniului public al sănătăţii ar rezulta şi din cauza încheie­rii unor contracte de prestare a serviciilor cu instituţiile medicale neacreditate, ceea ce afectează calitatea asistenţei medicale acordate contribuabililor fondurilor de asi­gurare obligatorie de asistenţă medicală. De asemenea, încheierea contractelor şi finanţarea serviciilor medicale din spitale se face fără a se ţine cont de indicatorii de performanţă pe care trebuie să le înregis­treze acestea. În acelaşi timp, proiectele in­vestiţionale sunt realizate în mod aleatoriu, arbitrar, fără a se recurge la o prioritizare a acestora.

Pe motiv că multe dintre instituţiile pu­blice, abilitate să contribuie la gestionarea veniturilor care se acumulează în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă me­dicală, nu-şi fac datoria pe deplin în ceea ce priveşte organizarea şi derularea acti­vităţilor de control, s-a produs o adminis­trare distorsionată a resurselor financiare, mai ales ale acelor destinate dezvoltării şi modernizării instituţiilor medicale. Astfel, s-a dovedit că, după ce au fost verificate opt proiecte, cu o valoare totală de 94 de milioane de lei, 74,5 milioane de lei au fot utilizate fără a fi asigurat principiul de eco­nomie şi eficienţă a fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Pentru plata serviciilor medicale pre­state în spitalele din ţară au fost cheltuite aproape 2,2 miliarde de lei. Însă Curtea de Conturi are dubii că această sumă extrem de mare va avea drept rezultat îmbunătăţi­rea calităţii serviciilor medicale şi a indica­torilor  de sănătate a populaţiei ţării, câtă vreme nu există nişte indicatori de perfor­manţă, după care ar putea fi măsurat nive­lul de eficienţă al asistenţei medicale.

Nici la capitolul folosirii exhaustive, ra­ţionale a mijloacelor bugetului de asigurări sociale de stat nu se face mare treabă, re­zultă dintr-un raport-sinteză al Centrului analitic „Expert–Grup”. Este adevărat că, de exemplu, acum un an, s-a înregistrat un surplus de peste nouă milioane de lei. Dar acesta a provenit nu ca urmare a creşterii semnificative a veniturilor bugetului asigu­rărilor sociale de stat (dimpotrivă, acestea au scăzut cu peste 160 de milioane de lei), ci pentru că cheltuielile au fost diminuate în mod drastic. Ceea ce înseamnă că a con­dus la o diminuare considerabilă a volumu­lui prestaţiilor sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat. În timp ce chel­tuielile pentru întreţinerea Casei Naţiona­le  de Asigurări Sociale, constată raportul „Expert–Grup”, nu au suportat nici un fel de reduceri.