Cu şomajul în scădere, rămân mai puţine locuri de muncă

Foto: realitatea.md

Ultimele date ale Birou­lui Naţional de Statistică, ce reflectă evoluţia pieţei muncii a ţării în decurs de nouă luni ale acestui an, arată că numărul şomeri­lor s-a micşorat cu 7,5 mii de persoane faţă de perioa­da respectivă a lui 2013.

Dacă ne luăm după principiul vaselor comunicante, suntem în­dreptăţiţi să ne aşteptăm la o creş­tere pe potrivă a cifrei de angajaţi. Unde mai pui că crearea locurilor noi de muncă a fost favorizată şi de creşterea economică de aproa­pe patru la sută care s-a înregis­trat în prima jumătate a anului. Însă, în mod paradoxal, rezultă din aceeaşi sursă, numărul locu­rilor de muncă nu că nu a cres­cut, ci a rămas aproape la nivelul anului trecut. Mai rău, dimensiu­nea populaţiei ocupate a ţării s-a redus faţă de nouă luni din 2013 cu peste o mie de persoane.

Ce s-a întâmplat cu miile de persoane radiate de pe listele şo­merilor, de vreme ce în ţară nu au fost create noi locuri de muncă? Au plecat la lucru peste hotare ca şi alte sute de mii de persoane? Greu de spus. Pentru că datele statistice oficiale, dimpotrivă, arată că numărul moldovenilor plecaţi în alte ţări în căutarea unui loc de muncă a scăzut la finele lui septembrie cu 14,4 mii de oameni faţă de perioada similară a anului trecut.

„Gaura neagră” a pieţei muncii

Sau poate o fi încurcat ceva statistica oficială, după cum se face aluzie uneori? Posibil, dar nu şi de data aceasta, deoarece, dacă ne concentrăm pe segmen­tul informal al pieţei muncii, ve­dem că în economia neobservată a ţării activează 18 la sută din to­talul persoanelor ocupate în eco­nomie, ceea ce reprezintă peste 300 de mii de persoane. Mai rău, cifra celor ce lucrează în sectorul informal a crescut cu aproape 3,5 procente faţă de septembrie anul trecut, ceea ce reprezintă peste 50 de mii de persoane.

Rezultă că sectorul informal al pieţei muncii s-a transformat într-un fel de „gaură neagră” a pieţei muncii, care absoarbe pe un cap pe toţi acei care sunt lipsiţi de locuri legale de muncă în ţară, care nu pot trăi cu indemnizaţiile de şomaj, care s-au săturat să ar­găţească în ţări străine. După cum am arătat anterior, sectorul infor­mal al pieţei muncii se extinde în mod ameninţător. Unele sondaje arată că aproape 55 la sută din angajaţii chestionaţi declară că în întreprinderile în care lucrează se munceşte fără contracte indi­viduale de muncă, fără carnete de muncă sau salariile se plătesc „în plic”. Cel mai afectat de acest flagel este sectorul agricol, unde ocuparea informală se ridică la peste 66%. Este de precizat că da­tele recente ale Biroului Naţional de Statistică dezvăluie că în cele trei trimestre ale anului anume această ramură a economiei a în­registrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă, peste patru mii de unităţi, ceea ce ar putea fi interpretat drept un nou val de extindere a ocupării informale în acest sector al economiei.

Cum este încurajat sectorul informal?

Petru Chiriac, vicepreşedin­te al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, este de părere că cei de la guvernare nici nu-şi propun să diminueze dimensiunile sectorului informal al pieţei muncii. El a amintit că la nivelul Comisiei naţionale de consultări şi negocieri colective s-a elaborat un plan de acţiuni privind diminuarea „muncii la negru”, însă, cu părere de rău, nu s-au întreprins măsuri con­crete în acest sens. Or, subliniază dumnealui, omul muncii merită un trai decent, o leafă care să-i permită să-şi întreţină familia, să-şi educe copiii. Însă, din pă­cate, salariul minim pe ţară nu-i poate asigura realizarea acestor elementare necesități. Aceasta pentru că 40 la sută din popu­laţia ţării angajată în câmpul muncii au venituri salariale mai mici decât minimul de existenţă. Anume condiţiile proaste de re­munerare a muncii, a specificat Petru Chiriac, îi determină pe angajaţi să muncească „la negru”, să primească salarii „în plic”, din care cauză suferă bugetul ţării. Mai grav, salariatul îşi face sie rău, lipsindu-se de indemnizaţie în caz de boală, de accident de muncă.

Totodată, Petru Chiriac re­gretă ineficienţa structurilor de stat menite să combată economia subterană, discrepanţele fiscale, „munca la negru”.

Drept dovadă, dumnealui a invocat faptul că până în prezent nu a fost pedepsit nici un patron, nici un manager de întreprinde­re pentru încălcarea legislaţiei în acest domeniu. Mai grav, se adoptă decizii care încurajează agenţii economici să practice ac­tivitatea informală.