Anul de studii 2023 – 2024 a început cu un deficit de peste două mii de cadre didactice. A fost anunțul oficial al ministrului Educației și Cercetării. Acum însă, când a mai rămas doar o lună de școală, Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ), a declarat că, de fapt, ar fi o lipsă de aproape 10.000 de profesori.
„Dacă nu se vor lua măsurile necesare, ne așteaptă un colaps. Avem o lipsă acută de cadre didactice În anul acesta s-a făcut o reevaluare și s-a declarat oficial că avem 8000 de locuri vacante. Noi zicem că e mai mare. Vreo patru ani la rând se vorbea de circa 2000 de locuri disponibile”, a declarat liderul sindical în cadrul emisiunii Forum de la postul TV Vocea Basarabiei.
Ghenadie Donos afirmă că profesia de pedagog și-a pierdut din prestigiu din cauza salariului, care nu i-a permis acestuia să se concentreze pe dezvoltarea personală, ci să caute soluții alternative pentru a nu fi nevoit să plece din țară.
„Din cauza salariilor, tinerii nu sunt tentați să îmbrățișeze această profesie. Iar cei care au experiență nu sunt motivați să rămână. Acum se cere un pas foarte hotărât din partea guvernării, care să schimbe starea de lucruri”, a spus Ghenadie Donos.
O altă problemă amintită de președintele FSEȘ este atitudinea neprietenoasă față de cadrele didactice din partea unor părinți și elevi.
voceabasarabiei.md
„Parlamentul a votat în prima lectură anumite modificări în Codul Educației. Urmează a doua lectură. Am avut opoziție din partea unor ONG-uri, care considerau că modificările cerute sunt prea dure în raport cu elevii. Evident, noi, ca sindicat, nu suntem adepții unor acțiuni dure față de elevi, mai ales când e vorba de minori”, a menționat liderul sindical.
Este vorba de faptul că în Codul Educației urmează să se facă mai multe modificări, inclusiv legate de sancționarea elevilor pentru abateri disciplinare. Astfel, elevii care vor manifesta un comportament necorespunzător față de profesori să poată fi sancționați disciplinar, pedeapsa ajungând până la exmatricularea din instituția de învățământ.
Optimizarea rețelei școlare este o re-formă necesară, a afirmat Ghenadie Donos și a adus mai multe argumente: „Rețeaua școlară este o problemă controversată, mai ales sub aspect politic. Majoritatea consiliilor care sunt în opoziție nu acceptă închiderea instituțiilor mici, de exemplu, dar existența acestora necesită anumite alocații financiare, pe alocuri nejustificate”.
În Republica Moldova sunt circa 100 de școli în care învață mai puțin de 50 de copii, și 300 de școli cu mai puțin de 100 de elevi. Pentru a-i determina pe părinți să-și dea copiii la o școală mai bine dotată, cu profesori pentru fiecare obiect, dar care se află mai departe de casă, Guvernul le propune acestora plăți lunare pentru fiecare elev. Potrivit rezultatelor testării internaționale (PISA), făcute publice de ministrul Dan Perciun în timpul prezentării proiectului de lege, în școlile mari, 7 din 10 elevi obțin un nivel minim de cunoștințe, în timp ce în instituțiile mici această cifră este de 3 din 10 elevi. În medie, comparativ cu semenii lor de la oraș, elevii de la sate acumulează mai puține puncte: cu 16% la citire, cu 13% – la matematică și tot cu 13% – la științele naturii.
