Controlul de stat în domeniul securității și sănătății în muncă revine la ISM

Datorită poziției ferme a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), la ședința Parla­mentului Republicii Moldo­va din 19 noiembrie curent, a fost votat în două lecturi proiectul de Lege pentru mo-dificarea unor acte normati­ve (Legea nr. 140/2001 pri-vind Inspectoratul de Stat al Muncii; Legea securi­tăţii şi sănătăţii în muncănr. 186/2008; Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de în­treprinzător; Codul muncii; Codul contravenţional etc.).

Elena CARCHILAN

șefa Inspectoratului Sindical de Muncă

Scopul proiectului constă în re­stabilirea pentru Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în dome­niul raporturilor de muncă. Astfel se asigură integritatea funcțională a acestuia în conformitate cu Convenția OIM nr. 81/1947 pri­vind inspecția muncii în industrie și comerț și cu Convenția nr.129 privind inspecția muncii în agri­cultură, documente ratificate de Republica Moldova.

Deblocarea situației de conflict

Totodată, modificările vizează asigurarea funcționalității sis­temului de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și deblocarea situației de con­flict de competență între cele 10 autorități abilitate în domeniul siguranței ocupaționale la efectu­area controlului de stat și cerce­tării accidentelor de muncă.

Proiectul conține un șir de modificări și la alte legi în vi­goare. De pildă, Codul muncii va fi completat cu norma care va oferi Inspectoratului de Stat al Muncii competența de con­trol pe domeniul securității și sănătății în muncă. Modificările la Codul contravențional atri­buie ISM competența de a con­stata contravenții în domeniul securității și sănătății în muncă. Totodată, ISM nu va fi exclus de sub incidența Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Ținem să menționăm poziția constructivă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Socia­le în conlucrarea pentru reveni­rea atribuţiilor de control în do­meniul securităţii şi sănătăţii în muncă la Inspectoratul de Stat al Muncii, în conformitate cu actele internaționale la care Republica Moldova este parte.

CNSM permanent şi-a mani­festat dezacordul categoric faţă de diminuarea prevederilor lega­le care vizează supravegherea şi controlul de stat asupra respec­tării actelor legislative şi a altor acte normative care conţin norme ale dreptului muncii şi a pledat mereu pentru scoaterea ISM de sub incidenţa Legii nr. 131/2012 şi păstrarea în format integrat a sistemului de inspecție exercitat de acesta (cu atribuţii de control în domeniul raporturilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă).

Limitarea competențelor de control ale ISM privind securitatea și sănătatea în muncă și delega­rea acestor împuterniciri către 10 autorități, potrivit experților OIM, constituie un model unic atât în Europa, cât și în toată lumea.

CNSM apreciază că s-a ținut cont, chiar dacă oarecum parțial, de opinia Comitetului de Experţi privind Aplicarea Convenţiilor şi a Recomandărilor OIM (CEACR – (din cadrul Biroului Internaţi­onal al Muncii), care a constatat în sistemul actual de inspecție un șir de neconformități ale actelor normative naționale.

Suplimentar, în rapoartele sa-le, Biroul Internaţional al Muncii s-a pronunțat asupra sistemului de inspecţie a muncii din Repu­blica Moldova, și a constatat în mod expres că „restricțiile privind efectuarea controalelor inopi­nate, cuprinse în art.18 și 19 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 08.06.2012 sunt in­compatibile cu cerințele stipulate la art. 12, alin. (1), lit. (a) și (b) din Convenția OIM nr. 81/1947 și cu prevederile art. 16, alin. (1), lit. (a) și (b) din Convenția nr.129 OIM”.

Pe parcursul anilor 2013-2020, CNSM a adresat în repetate rân­duri demersuri către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova în vederea eliminării contradic-țiilor dintre legislația națională și prevederile Convențiilor OIM și restabilirea atribuțiilor și com-petențelor ISM, conform cadrului legal existent, până la adoptarea Legii nr. 131/2012.

Noțiunea de reformă presu­pune un proces de schimbare în bine, care să răspundă provocă­rilor și exigențelor din domeniul securității și sănătății în muncă. S-a constatat, însă, o situație de regres și agravare în domeniul securității și sănătății în muncă, unde drepturile constituționale (art. 43, alin. 2) ale angajaților la condiții echitabile și satisfăcătoa­re de muncă, la apărarea vieții, a sănătății, integrității fizice și psi­hice a lucrătorilor au fost com­promise, și anume: a crescut nu­mărul accidentelor de muncă în anul 2019, ceea ce denotă o situație îngrijorătoare, caracteri­zată prin încălcări sistematice a cerințelor securității și sănătății în muncă.

Cerințele de securitate și să­nătate în muncă au un caracter preventiv, menirea lor fiind pre­întâmpinarea producerii acciden-telor de muncă. Intervenția (pla-nificată și inopinată) a inspecto­rilor de muncă în prevenirea ris-curilor profesionale în cadrul enti-tăților supuse controlului de stat generează o anumită răspunde-re disciplinară în domeniul orga­nizării și desfășurării activităților de protecție a lucrătorilor.