Petru Chiriac: „Constituţia ne obligă să îmbunătăţim condiţiile de viaţă ale fiecărui cetățean”

Foto: vocea.md

Interviu cu Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova

– Care vor fi principalele obiective ale sindicatelor din ţară în dome­niul protecţiei sociale a salariaţi­lor, membri de sindicat, în anul 2015?

– Chiar din primele zile ale anului, Con­federaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova va demara discuţiile pe margi­nea implementării cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2015-2017. Acesta include proiectele mai multor acte legislative ce vizează formarea politicii bugetar-fiscale, precum bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi cel al fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul curent. În acest context, CNSM va insista ca, înce­pând cu anul 2015, să fie implementată a treia grilă de impozitare a persoanelor fi­zice cu salarii anuale mai mari de 180 de mii de lei. Liderii sindicatelor din Moldo­va vor face tot posibilul pentru a convin­ge demnitarii de stat, partenerii sociali să facă acest pas important.

Un alt obiectiv pe care şi-l propune să-l atingă în acest an CNSM ţine de majora­rea indemnizaţiilor la naşterea copiilor şi pentru întreţinerea copiilor până la vârsta de trei ani. Astfel încât la naşterea copi­lului să se acorde o indemnizaţie nu mai mică de cinci mii de lei. Unde mai pui că acest subiect a fost abordat deja în cadrul discuţiilor cu Ministerul Muncii, Protecţi­ei Sociale şi Familiei. De asemenea, sindi­catele insistă să fie mărite până la 40 de procente indemnizaţiile lunare pentru în­treţinerea a unui şi mai multor copii până la atingerea vârstei de trei ani, pentru per­soanele asigurate, şi pentru persoanele neasigurate – de 50 la sută din mărimea minimului de existenţă.

Şi în anul curent, CNSM va insista să se menţină cuantumul contribuţiei la bu­getul asigurărilor sociale de stat la nivelul de 23 de procente, pentru angajatori, şi de șase la sută, pentru salariaţi. La fel, se va pleda pentru suplimentarea cheltuielilor necesare pentru organizarea tratamentu­lui balneosanatorial până la 50 de milioa­ne de lei, întrucât în ultimii ani se observă o creştere a numărului de îmbolnăviri în ţară. Vom pleda pentru păstrarea contri­buţiilor la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în proporţie de 8 la sută (4 procente pentru angajat şi 4 pro­cente pentru angajator) şi personalizarea până la 50 de procente din prima de asi­gurări medicale achitată de către salariat.

– Care e poziția sindicatelor față de sistemul public de pensii al ţă­rii?

CNSM se va pronunţa pentru revizuirea sistemului public de pensii al ţării, pen­tru că acesta este extrem de sofisticat. În plus, se insistă asupra majorării vârstei de pensionare, a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei. Bunăoară, se prevede ca până în 2020 femeile să iasă la pensie la aceeaşi vârstă ca și bărbaţii. Sindicatele sunt de părere că persoanele care au ieşit la pensie şi continuă să lucreze merită să beneficieze de o recalculare a pensiei pen­tru anii lucraţi după ieşirea la pensie şi astfel să primească o pensie majorată.

– Cu ce soluţii vor veni sindicate­le pentru a diminua impactul de­valorizării monedei naţionale, al inflaţiei asupra veniturilor sala­riaţilor?

– Încă în luna iulie 2014, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a fă­cut o declaraţie care viza Guvernul privind deprecierea leului moldovenesc şi nece­sitatea întreprinderii de către organele de resort a unor măsuri concrete pentru stoparea acestui fenomen. În luna august, tot anul trecut, Banca Naţională a Moldo­vei ne-a remis un răspuns superficial la acest capitol, cu care nu suntem de acord. CNSM consideră că este oportun să se de­cidă vizavi de majorarea salariului minim pe ţară şi a cuantumului minim al salariu­lui garantat în sectorul real. Astfel încât cuantumul salariului minim să fie ridicat până la nivelul minimului de existenţă. Or, la momentul de faţă, valoarea minimului de existenţă pentru persoanele active este de aproape 1770 de lei, în timp ce salariul minim în sfera bugetară constituie doar o mie de lei, iar cuantumul salariului minim în sectorul real al economiei se cifrează la 1650 de lei. Constituţia Republicii Moldo­va ne obligă să îmbunătăţim condiţiile de viaţă ale fiecărei familii, ale fiecărui mem­bru al acesteia. Implicit, datoria statului este să ajusteze salariul minim la valoarea minimului de existenţă. În timp ce patro­nul decide în mod individual perspective­le majorării salariilor lucrătorilor săi sau ale menţinerii lor la nivelul cuantumului pe ţară.

Mai pe scurt, este important ca statul să respecte prevederea Legii cu privire la minimul de existenţă. Cu acest prilej, sin­dicatele vor insista ca la calcularea cuan­tumului salariului minim pe ţară să nu fie incluse sporurile, suplimentele, primele, după cum se procedează în prezent, fapt ce îi permite angajatorului de a se deda la multiple încălcări ale legislaţiei muncii, la amplificarea fenomenului muncii infor­male.

– Dincolo de faptul că este expu­să unor riscuri considerabile din afară, economia ţării continuă să fie ameninţată de pericole în inte­rior, precum ocuparea informală, care înghite veniturile bugetare, implicit, salariile angajaţilor. Ce vor întreprinde anul acesta sin­dicatele pentru a eradica fenome­nele „muncii la negru”, salariilor în plic?

– Haideţi să pornim de la premisa că CNSM şi-a stabilit drept un obiectiv ma­jor abilitarea Inspectoratului Muncii al Sindicatelor cu dreptul de a efectua con­troale inopinate pe teritoriul agenţilor economici, de a fi scutite de obligaţia de a obţine consimţământul patronilor şi de informare a acestora cu cinci zile înainte de demararea controalelor propriu-zise, cum se procedează în prezent. Adică, să se respecte spiritul Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la secu­ritatea şi sănătatea salariaţilor.

Se doreşte ca în cele din urmă Inspec­toratul Muncii al Sindicatelor să-i asiste pe patronii întreprinderilor, în care func­ţionează organizaţii sindicale, în ceea ce priveşte încheierea contractelor individu­ale de muncă cu toţi salariaţii. Or, la acest capitol există restanţe uriaşe în diverse domenii, precum agricultură, comerţ, transport, construcţii. În unele sfere, doar 20-30 de procente dintre angajaţi au în­cheiate contracte individuale de muncă. Pe când modificarea Convenţiei respec­tive şi acordul de muncă îl obligă pe fie­care patron să încheie contract individual de muncă cu fiecare salariat, să elibereze permise nominale pe teritoriul întreprin­derilor respective.

Mai mult ca atât, se impune de a în­treprinde tot ce este posibil pentru dimi­nuarea amplorii fenomenului „muncii la negru” şi acordarea salariilor „în plic”. În acest sens, sindicatele manifestă o atitudi­ne intransigentă şi va continua să desfă­şoare activităţi de lămurire, de informare a persoanelor angajate, mai cu seamă a tinerilor specialişti, vizavi de consecinţele negative ale acestui flagel. Contăm foarte mult pe susţinerea patronatelor în vederea eradicării acestor fenomene negative. Or, în condiţiile în care economia subterană reprezintă mai bine de 50 de procente din economia ţării noastre, căutăm să demon­străm că ignorarea legislaţiei muncii este o manifestare antisocială, ce prejudiciază economia, bugetul ţării.