Ce înseamnă remunerare corectă, cum trebuie să fie aceasta corelată cu productivitatea salariaților și cu nevoile de trai ale acestora? Sunt întrebări cheie la care trebuie să răspundem atunci când vorbim despre situația salariaților. Studiul „Salariul minim în Republica Moldova: e timpul pentru o atitudine mai hotărâtă”, prezentat recent în cadrul unei dezbateri publice organizată de Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), deschide o dezbatere mai largă asupra necesității revitalizării salariului minim pe economie în Republica Moldova și asupra implicațiilor unei creșteri mai dinamice a acestuia.
Autorii studiului demontează miturile existente referitoare la salariul minim, răspândite și în Republica Moldova, și scoate în evidență beneficiile unei creșteri sustenabile a salariului minim și anume: protecția celor mai vulnerabili angajați, stimularea creșterii salariilor pe verticală, sporirea puterii de cumpărare a populației, combaterea evaziunii fiscale pe salarii, creșterea încasărilor la buget etc.
Salariul minim, mai mare de 4000 de lei
Potrivit studiului, majoritatea calculelor sugerează că salariul minim ar trebui să fie mai mare de 4000 de lei. Autorii studiului relevă că stagnarea dialogului social și blocajele din dialogul tripartit dintre sindicate, patronate și guvern contribuie la menținerea situației de fapt.
„Este evident că sindicatele sprijină o politică de creștere mai dinamică a salariului minim din motive de echitate socială. Dar aceasta nu este doar o poziție sindicală. În mod normal, și mediul de afaceri onest ar trebui să susțină un eventual proiect de creștere a salariului minim, pentru că această măsură este în favoarea concurenței loiale”, se menționează în studiu.
Prezenți la evenimentul de lansare a studiului în format online, reprezentanții sindicatelor au remarcat deschiderea autorităților pentru a soluționa problemele cu care se confruntă angajații.
„Carul se mișcă din loc și trebuie să avem rezultate în viitor. În plus, avem și Carta Europeană Socială Revizuită, pe care Republica Moldova a ratificat-o, unde este prevăzut că salariul minim ar trebui să fie 50-60 la sută din salariul mediu pe economie. Mă bucură faptul că Guvernul, Parlamentul au abordat și problema pensiilor, a pensiei minime, care este stabilită la 2000 de lei”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).
Victor Talmaci, președintele Federației Sindicatelor din Construcții și Industria Materiale-lor de Construcții „SINDICONS”, s-a referit, în luarea sa de cuvânt, la negocierile pe care le-au avut până acum cu autoritățile privind majorarea salariului minim, de la 3100 de lei, la 3815 lei.
În discursul său, Margareta Strestian, președinte al Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice (FSCRE), a vorbit despre problema lipsei de cadre în sistem. De altfel, e o problemă cu care se confruntă majoritatea ramurilor economice.
„Această fluctuație se datorează faptului că salariul minim nu mai acoperă necesitatea familiilor și specialiștii, muncitorii, care pe parcursul anilor au fost pregătiți, s-a investit în ei, emigrează, pleacă în alte companii unde nu este exclus că primesc acel salariu gri despre care s-a vorbit. În viitorul apropiat există pericolul ca sistemul gaze să rămână fără de specialiști care să deservească acest domeniu”, a menționat Margareta Strestian.
Prezent la lansarea studiului, Boris Babici, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Constructoare de Automobile şi Maşini Agricole, a remarcat importanța dialogului social pentru a soluționa aceste probleme.
