27 iunie 2022
Chisinau
Social

Colaborare internaţională. În sfera bugetară, ar trebui să existe o grilă unică de salarizare, ca în Slovenia

Loading
Social Colaborare internaţională. În sfera bugetară, ar trebui să existe o grilă unică de salarizare, ca în Slovenia
Colaborare internaţională. În sfera bugetară, ar trebui să existe o grilă unică de salarizare, ca în Slovenia

cnsm-oim-forum

 

Creşterea salariului real la nivel mondial a început să se redreseze în anul 2010, însă a stagnat începând cu anul 2012, fluctuând de la 2,5% la 1,7% în 2015 şi înregistrând cel mai scăzut nivel în ulti­mii patru ani. Datele respective au fost prezentate recent la Chişinău de către Mariko Ouchi, specialist principal al Organizaţiei Interna­ţionale a Muncii (OIM), în cadrul Forumului subregional al rețelei economiștilor din cadrul Consiliului Regional Pan-European (PERC) al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC).

 

„Potrivit unei cercetări a OIM, Raportul Global al Salarizării pentru anii 2016-2017, dacă excludem China, ţara cu cel mai ra­pid ritm de creştere salarială înregistrat în marile economii ale lumii, creşterea sala­riului real la nivel mondial a încetinit, de la 1,6% în 2012 la 0,9% în 2015. Pe parcursul întregii perioade de post-criză economică, creşterea salariului la nivel mondial a fost impulsionată şi mai mult de veniturile spo­rite în economiile de piaţă emergente ale ţărilor în curs de dezvoltare din Asia şi Pa­cific, în special în China, precum şi în alte câteva ţări şi regiuni în curs de dezvoltare”, a menţionat responsabilul de la Organiza­ţia Internaţională a Muncii.

La nivel regional, Raportul OIM arată că, în anul 2015, creşterea salariului real s-a menţinut la un nivel robust în Asia (4%) şi a scăzut în Asia Centrală şi de Vest (cu 3,4%). În acelaşi an, salariul real a scăzut cu 1,3% în America Latină şi Caraibe şi cu 5,2% în Europa de Est , mai ales din cauza reducerii salariilor în Federaţia Rusă şi Ucraina.

Mariko Ouchi a menţionat că inegali­tatea salarială nu este determinată doar de caracteristicile legate de competenţele profesionale ale persoanelor, cum ar fi ni­velul de educaţie, vârsta sau ocupaţia sa­lariatului.

„O serie de alţi factori joacă un rol cru­cial – e vorba de genul, dimensiunile în­treprinderii, tipul contractului de muncă şi sectoarele economice în care activează salariaţii. Studiile universitare nu garantea­ză neapărat un loc de muncă bine plătit. Sectorul imobiliar şi cel financiar sunt su­prareprezentate în rândul lucrătorilor cel mai bine plătiţi. Ponderea femeilor scade, în mod continuu, odată cu deplasarea spre decilele cu salarii mai mari. Diferenţele sa­lariale dintre lucrătorii de sex masculin şi cei de sex feminin sunt prezente pe piaţa muncii de la o vârstă fragedă, însă cresc substanţial în cazul salariaţilor în vârstă de peste 40 de ani”, a adăugat sursa citată.

Responsabilul de la OIM a subliniat că, 

în ultimii ani, mai multe ţări au adoptat şi şi-au consolidat salariul minim, ca o mo­dalitate de a sprijini muncitorii cu venituri reduse şi cu scopul de a diminua diferenţe­le salariale. „Dovezile arată că, fiind stabilit la un nivel corespunzător, salariul minim poate duce la creşterea salariilor lucrăto­rilor cu venituri mici, multe dintre acestea fiind femei, fără a cauza efecte negative semnificative asupra locurilor de muncă. Stabilirea salariului minim trebuie să fie realizat în consultare cu partenerii sociali şi, unde este cazul, cu participarea direc­tă a acestora pe picior de egalitate. La ni­vel internațional există diverse abordări în ceea ce privește salariul minim, iar formula ideală în această privință trebuie să derive din particularitățile social-economice ale unei țări”, a spus Mariko Ouchi.

Ronald Janssen, expert suedez în ca­drul ITUC-PERC, a menționat că în Suedia nu există salarii minime, ci se pune accent pe calitatea salariilor, care să le asigure cetățenilor un trai decent.

„Salarii mai mari înseamnă efecte poziti­ve pentru economie, deoarece este stimu­lat consumul, respectiv, are loc creșterea economică. Iar dacă salariile sunt mici, eco­nomia stagnează. Strategia axată pe salarii mici sau minime nu este una sustenabilă. Având în vedere caracterul tot mai global al economiei, forța de muncă va pleca în acea țară unde este apreciată la adevărata valoare, fapt vizibil în țări ca Moldova sau în alte țări din regiune”, a subliniat Ronald Janssen.

 

În Albania, salariul minim e de două ori mai mare decât la noi

 

Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din  Moldova, a vorbit despre situația social-economică din țara noastră, despre nivelul de salari­zare, acțiunile organizațiilor sindicale din ultima perioadă, îndreptate spre protecția și apărarea intereselor și drepturilor mem­brilor de sindicat.

„În Republica Moldova există un nivel foarte scăzut de salarizare, iar o proble­mă importantă este faptul că avem tocmai trei tipuri de salarii minime, fapt ce duce la apariția unor dificultăți în procesul de negocieri. Noi optăm pentru un sistem unic de salarizare în sfera bugetară. Noul sistem de salarizare ar trebui să fie trans­parent, să stimuleze salariații, să contribuie la atragerea și încadrarea în câmpul mun­cii a tinerilor. Însă această reformă trebuie să fie efectuată în paralel cu diminuarea economiei informale, care a atins cote mai mult decât îngrijorătoare”, a menţionat președintele CNSM.

„Chiar şi în Albania, salariul minim este de 240 de euro, adică de două ori mai mare decât în Republica Moldova, deşi acum câţiva ani Albania era pe ultimul loc din Eu­ropa în ceea ce priveşte nivelul salarizării. Aceasta denotă faptul că a sporit produc­tivitatea muncii, nivelul vânzărilor, respec­tiv, a crescut şi nivelul de trai al populaţiei. Trebuie să depunem eforturi ca Republica Moldova să nu fie codaşă la acest capitol. Atâta timp cât nu vom avea salarii decente, angajaţii nu vor fi motivaţi să lucreze efi­cient. Ar fi bine ca în sfera bugetară să fie o grilă unică de salarizare, la fel ca în Slo­venia, iar care nu va crea diferenţe mari de salarii în diferite domenii. Există mai  multe modalităţi de indexare a salariilor, de ma­jorare a lefurilor pentru productivitate, no­civitate, competenţă. Ne dorim aplicarea unor standarde europene, de aceea, vom insista asupra majorării salariilor, iar banii pentru aceste creșteri trebuie aduşi din economia informală. Trebuie să învăţăm nu doar din succesele, dar şi din greşelile altor state”, a accentuat Oleg Budza.

Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a subliniat că practica în domeniul salariză­rii din ţările prezente la forum va fi aplicată la elaborarea Legii cu privire la salarizarea în sectorul bugetar.

„Un rol important în stabilirea salariului minim revine dialogului social. Trebuie să convingem factorii de decizie din Repu­blica Moldova că majorarea lefurilor este atât spre beneficiul salariaţilor, cât şi al întregii ţări. Republica Moldova a ratificat Convenţia OIM cu privire la salarizare, de aceea, trebuie să avem în ţară un salariu minim. Problema e că această retribuţie lunară minimă este mult mai mică decât standardele internaţionale la care Repu­blica Moldova este parte. De exemplu, Carta Socială Europeană Revizuită prevede că salariul minim trebuie să constituie 50-60 la sută din salariul mediu pe ţară. În Re­publica Moldova, salariul minim este mai puţin de 20 la sută din leafa medie pe ţară. Noi, sindicatele, nu trebuie să tolerăm o astfel de situaţie. În cadrul dialogului so­cial, vom insista ca salariul minim să fie majorat substanţial. Există un decalaj între salariul minim în sectorul bugetar şi cel din sectorul real al economiei. Salariul minim din sectorul bugetar trebuie să fie la nive­lul minimului de existenţă”, a subliniat vi­cepreşedintele CNSM.

Anton Leppik, secretar executiv al ITUC-PERC, a spus că forumul va da un nou im­puls dezvoltării relațiilor dintre partenerii din regiune, fiind un bun prilej pentru a face schimb de experiență.

Timp de două zile, participanţii la Fo­rumul subregional al reţelei economiştilor din cadrul PERC au analizat particularitățile sistemelor de salarizare din diferite țări, precum și diverse politici de combatere a economiei informale. Evenimentul a reu­nit economiști, sindicaliști și specialiști în domeniul politicilor social-economice din 15 țări: Suedia, Albania, Bosnia şi Herţe­govina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Serbia, Azerbaidjan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Re­publica Moldova.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor