În contextul Zilei mondiale pentru securitate și sănătate la locul de muncă, consemnată anual în întreaga lume la 28 aprilie, la Institutul Muncii a avut loc o masă rotundă cu genericul „Rolul partenerilor sociali în asigurarea unui mediu de lucru psihosocial sănătos”, organizată de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Evenimentul a fost desfășurată în cadrul proiectului „Apărarea drepturilor lucrătorilor din Moldova”, cu suportul organizației suedeze Union to Union.
Este de menționat că, tema anului 2026, stabilită de Organizația Internațională a Muncii (OIM) — „Să asigurăm un mediu de lucru psihosocial sănătos” — pune în lumină o realitate din ce în ce mai vizibilă: stresul, epuizarea și insecuritatea profesională erodează atât sănătatea angajaților, cât și performanța organizațiilor.
Evenimentul organizat de CNSM a reunit reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor sociali, experți în domeniu, oferind o platformă de dialog pentru analiza provocărilor actuale legate de mediul psihosocial de muncă; identificarea soluțiilor eficiente de prevenire și gestionare a riscurilor psihosociale; promovarea unui mediu de lucru sănătos și sustenabil.
Agenda evenimentului a inclus teme precum sănătatea mintală și bunăstarea la locul de muncă, rolul psihologului în organizații, evaluarea riscurilor profesionale, precum și tendințele globale ce vizează mediul psihosocial de muncă.
Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a subliniat că munca și abordările privind securitatea și sănătatea în muncă au evoluat semnificativ, incluzând tot mai mult dimensiunea psihosocială, în contextul transformărilor economice, digitalizării și intensificării ritmului de lucru. Potrivit acestuia, riscurile precum stresul cronic, epuizarea profesională, programul excesiv sau hărțuirea afectează milioane de angajați la nivel global, având consecințe grave atât asupra sănătății, cât și asupra productivității.
Președintele CNSM a evidențiat că aceste riscuri nu sunt doar o problemă individuală, ci una sistemică, cu impact economic major, subliniind că inacțiunea costă mai mult decât investițiile în prevenție. Totodată, Igor Zubcu a atras atenția asupra legăturii directe dintre dezechilibrul psihosocial și creșterea riscului de accidente de muncă, inclusiv prin fenomenul „prezentismului”, când angajații sunt prezenți fizic, dar epuizați mental.
În același timp, liderul sindical a menționat necesitatea consolidării capacităților Inspectoratului de Stat al Muncii, atât pentru a răspunde noilor provocări, cât și pentru implementarea eficientă a directivelor europene în domeniu. Președintele CNSM a reiterat rolul primordial al dialogului social și al contractelor colective de muncă în promovarea unor măsuri concrete, precum dreptul la deconectare, limitarea volumului de muncă și accesul la sprijin psihologic.
În încheiere, Igor Zubcu a accentuat că securitatea și sănătatea în muncă reprezintă un drept fundamental, care trebuie garantat prin acțiuni reale și responsabilitate comună, astfel încât niciun angajat să nu fie pus în situația de a alege între locul de muncă și sănătatea sa mintală.
Mesaje de salut au fost transmise de Ala Lipciu, coordonatoare națională a Organizației Internaționale a Muncii, Natalia Plugaru, ministră a Muncii și Protecției Sociale, Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, Ceslav Panico, Avocatul Poporului, Oficiul Avocatului Poporului, Nicolae Vutcariov, director al Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Jelamschi, director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
În cadrul a două peneluri de discuții, Cristina Nestor, consultant în asistență socială, proiectul moldo-elvețian MENSANA „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”, a comunicat despre un șir de aspecte cu privire la sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă, iar Victoria Gonța, doctor în psihologie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogica de Stat „Ion Creangă”, a vorbit despre rolul și activitatea psihologului în mediul organizațional.
În cadrul evenimentului, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a prezentat proiectul Convenției colective la nivel național privind aprobarea Ghidului practic de evaluare a riscurilor la locul de muncă, elaborat pentru a sprijini angajatorii—în special din întreprinderile mici și mijlocii—în identificarea și prevenirea eficientă a pericolelor, în contextul lipsei frecvente de expertiză specializată în acest domeniu.
De asemenea, în format online, experți ai Oficiului OIM Budapesta au prezentat principalele concluzii ale raportului global al OIM „Mediul psihosocial de muncă: evoluții globale și direcții de acțiune”, evidențiind că riscurile psihosociale — precum stresul cronic, epuizarea profesională, programul excesiv, insecuritatea locului de muncă și hărțuirea — sunt asociate cu peste 840.000 de decese anual la nivel global și contribuie semnificativ la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare și a tulburărilor mintale.
Potrivit estimărilor OIM, la nivel mondial, 35% dintre angajați lucrează peste 48 de ore pe săptămână. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății a arătat că munca de 55 de ore pe săptămână și mai mult este asociată cu un risc cu aproximativ 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu 17% mai mare de deces din cauza bolii ischemice cardiace, comparativ cu o săptămână de lucru de 35–40 de ore.
Hărțuirea și alte forme de violență și abuz sunt, de asemenea, identificate ca o problemă serioasă. Raportul menționează că 23% dintre angajați la nivel mondial s-au confruntat cel puțin o dată cu o formă de violență sau hărțuire în viața lor profesională, iar violența psihologică este cea mai frecventă (18%).
Evenimentul a reafirmat angajamentul partenerilor sociali de a consolida eforturile comune pentru crearea unui mediu de muncă sigur, sănătos și echilibrat din punct de vedere psihosocial, prin măsuri concrete, dialog social eficient și promovarea culturii prevenirii accidentelor de muncă.
Tot astăzi, la Institutul Muncii a avut loc inaugurarea Cabinetului-model pentru securitatea și sănătatea în muncă, un spațiu modern de instruire destinat formării practice a specialiștilor și reprezentanților lucrătorilor, dotat cu echipamente și materiale demonstrative care reflectă situații reale de risc, având rolul de a consolida cultura prevenirii și de a sprijini implementarea standardelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul unităților economice.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2025 numărul total al victimelor accidentelor de muncă a fost de 603 persoane, dintre care 19 persoane accidentate mortal. Activități economice în care au fost înregistrate cele mai multe victime ale accidentelor de muncă au fost industrie, comerț, administrație publică și apărare, transport, construcții, sănătate și asistență socială. Durata medie a incapacității de muncă pe o persoană accidentată a fost de 34 zile, iar cheltuielile angajatorilor aferente accidentelor de muncă au constituit 6,6 milioane lei.
Cu ocazia Zilei mondiale pentru securitate și sănătate la locul de muncă, Confederația Internațională a Sindicatelor (ITUC) pledează pentru acțiuni urgente în vederea combaterii crizei globale a riscurilor psihosociale la locul de muncă, subliniind că insecuritatea profesională, volumul excesiv de muncă și lipsa controlului asupra activității pot avea consecințe grave asupra sănătății lucrătorilor și reprezintă rezultatul unor decizii asumate la nivel managerial și guvernamental.
Precizăm că, Ziua mondială pentru securitate și sănătate la locul de muncă este marcată anual pentru a promova prevenirea accidentelor și bolilor profesionale la nivel global, inclusiv a comemora victimele accidentele de muncă. Această inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii subliniază responsabilitatea angajatorilor de a crea medii de muncă sigure, sănătoase și decente.
