CNSM insistă asupra stabilirii unui salariu minim de 5850 de lei

Discuții în contradictoriu au avut loc la ședința de săptămâna trecută a Comisiei naționale pentru consul-tări și negocieri colective (CNCNC).

Pe ordinea de zi au figurat mai multe subiecte, între care aproba­rea planului de activitate al CNCNC pentru semestrul II al anului 2023, discuții privind ajustarea legisla-ției vizând asigurările obligatorii de asistență medicală, revizuirea ca­drului normativ privind organizarea examenelor medicale a angajaților din economia națională.

Totuși, chestiunea care a generat cele mai multe polemici a fost cea care s-a re­ferit la stabilirea salariului minim pe țară. Sindicatele au reiterat necesitatea majorii, din anul 2024, a salariului minim pe țară, care, în opinia CNSM, ar trebuie să fie de 5850 de lei.

Sărăcia, redusă prin creșteri salariale

După părerea sindicatelor, cea mai bună măsură de reducere a sărăciei este creșterea salariului minim. Reprezentanții acestora au făcut referire la exemplul României, unde creșterea salariului minim a jucat un rol important în reducerea sărăciei în ultima perioadă. Doar pentru a acoperi valoarea minimului de existență pentru populația aptă de muncă (3056,4 lei) și a unui copil (2821,6 lei), calculată pentru semestrul I al anului 2023, salariul minim ar trebui să fie 5878 de lei. Propunerile sindicatelor pentru reexaminarea salariului minim pe țară se re­feră la: adoptarea unei hotărârii de Guvern care să prevadă stabilirea salariului minim în funcție de salariul mediu lunar pe țară, în mărime de 50% din salariul mediu lunar prognozat; creșterea graduală a salariului minim pe parcursul anului până la atinge­rea indicatorului stabilit la nivel european, dar și transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului UE privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și implementarea acesteia până la finele anu­lui 2024.

Directiva Parlamentului European și a Consiliului UE privind salariile minime adec­vate în Uniunea Europeană prevede că sa­lariul minim în fiecare țară trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul mediu. În cazul Republicii Moldova, referința de 50% din salariul mediu prognozat pentru anul 2023 – de 11700 de lei, ar rezulta într-un salariu minim de 5850 lei.

„Dacă nu adoptăm o măsură decisivă astăzi sau mâine, ca exemplu, noi niciodată nu mai atingem acel normativ de 50 la sută din salariul mediu, pentru că în 2026 salariul mediu prognozat trebuie să fie de 15800 de lei. Nu sunt cifre, este situația reală în care se află salariații din Republica Moldova, din care se achită contribuții, impozite. Evident că după nivelul de salarizare, și la salariul minim și la cel mediu, suntem ultima țară din Europa. Poate ar fi Ucraina după noi, dar acolo este război. Suntem în situația când trebuie să adoptăm unele măsuri concre­te pentru a susține salariații din economia națională, ca să nu plece peste hotare”, a spus, în prezentarea sa, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.

Patronatele optează pentru un salariu minim de cinci mii de lei

Deși salariul mediu pe economie în anul 2022 a crescut cu 15,5% față de 2021, în ter­meni reali, însă, acesta a fost în descreștere cu 10,3%. Chiar și pe parcursul semestru­lui I al anului curent, această tendință se menține, salariul mediu lunar diminuându-se cu 1,3%: în sfera bugetară cu 1,6%, iar în sectorul real al economiei, cu 1,3 la sută. Conform datelor statistice pentru septem­brie 2022, circa 1/3 din salariații din econo­mia națională au avut un salariu sub 6000 de lei, iar 12% din angajați au primit un sa­lariu de până la 4000 de lei, dintre care 17% au fost din sectorul bugetar.

În varianta actuală, un salariu minim mic, care nu permite o pensie la nivelul pensi­ei minime, pune presiune pe sistemul de asigurări sociale pe termen lung și va nece­sita finanțare suplimentară din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului fondului de pensii. Pentru a valoriza o pensie minimă de 2620,62 lei, salariul minim ar trebui să fie astăzi de 5709 lei.

Pe de altă parte, patronatele spun că, în urma discuțiilor și negocierilor pe care le-au avut, acest salariu minim pentru anul 2024 ar putea fi de maximum cinci mii de lei.

„Unii acceptă, alții categoric nu, dar se conturează două opțiuni. Una dintre care este cinci mii de lei de la 1 ianuarie 2024. A doua opțiune, care nu este definitivă, dar are dreptul la existență, este ca în punctul trei al convenției care a fost elaborată de către colegii de la sindicate să fie prevăzute două chestiuni. La unitățile economice cu sistem tarifar și la cele care au în fondul sta­tutar partea statului, să fie propuse cu ca­racter de recomandare”, a menționat, în ca­drul ședinței, Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.

sindicate.md

„Noi credem că trebuie să crească sala­riul minim, dar nu credem că este reușit să ancorăm salariul minim în oricare alt indica­tor. Aceasta va crea alte probleme pe care noi am încercat să le depășim, de când s-a promovat creșterea salariului minim la pa­tru mii de lei. Ceea ce ne lipsește nouă e că nu avem o foaie de parcurs tehnică, în care să avem mai multe date, impact, risc, obiec­tive etc. Noi trebuie să facem așa politici pe salariul minim, ca un angajat să avanseze pe scara salarială, nu să fie limitat”, a opinat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Buzu a propus ca discuțiile pe margi­nea chestiunii în cauză să continue la alte ședințe, unde să se vină cu calcule și cifre mai exacte pentru negocieri, ținând cont de cadrul normativ. Această poziție a fost susținută și de către responsabilul de la Mi­nisterul Finanțelor, lucru care i-a nemulțu-mit pe sindicaliști.

„Eu am impresia că noi mergem pe acu­mulare de probleme. Noi avem, la sindicate, încă un criteriu, care se numește punctul de fierbere. În educație, acesta este de 99 de grade. Dar va fi și 100. Suntem în coada Europei. Șapte mii de cadre didactice lip­să în educație. Chesiunea cu salariul minim este foarte importantă, de asta nu trebuie să tot așteptăm, fiindcă situația este gravă. Să nu ne uităm la niște cifre pe care noi le cunoaștem, dar să facem un pas obliga­toriu”, a fost replica președintelui FSEȘ, Ghenadie Donos.

Discuțiile privind majorarea salariului minim denotă faptul că ne dorim o Moldovă Europeană

„Noi am inițiat discuții privind majora­rea salariului minim pentru 2024 încă din luna iunie. Și nu din cauza noastră a tot fost tergiversat acest moment. Desigur că dorim ca, începând din 2024, să discutăm despre 2025, dar să facem acest lucru. Toto­dată, vreau să leg discuțiile noastre privind salariul și de cifre, dar și de faptul că vor­bim despre o Moldovă Europeană sau noi vorbim de o Moldovă săracă și permanent spunem că nu putem? Trebuie să facem cal­cule și să venim deja cu cifre concrete. Noi nu putem tergiversa așa. Vom discuta trei ședințe despre salariul minim fără cifre. Dar noi vrem să vedem. V-am spus care sunt ci­frele pe care le văd sindicatele, cred că și patronatele, angajatorii ar vrea să-și calcu­leze fondul de salarizare pentru 2024, dar ei nu știu care e cifra de pornire. Nu vrem să ajungem la situația de anul trecut, când s-a discutat cifra de cinci mii, ca să vină Mi­nisterul Finanțelor și să spună doar patru mii. Anul acesta care va fi? Patru mii și un leu? Dacă nu vom avea nici o predictibili­tate, vom bate așa apa-n piuă”, a conchis președintele CNSM, Igor Zubcu.

În cele din urmă, s-a decis, totuși, ca chestiunea în cauză să fie discutată la urmă­toarele ședințe. Salariul minim se stabile-ște și se reexaminează de Guvern, după consultarea partenerilor sociali, în funcție de rata medie anuală a inflației și rata de creștere a productivității muncii la nivel național. Necesitatea modificării cuantu­mului salariului minim se examinează de către Guvern, împreună cu patronatele şi cu sindicatele, cel puțin o dată pe an.