1 decembrie 2021
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Cazuri litigioase: angajat vs. lider sindical

Loading
Cetăţeanul şi legea Cazuri litigioase: angajat vs. lider sindical
Cazuri litigioase: angajat vs. lider sindical
marketo.com

Salariatul concediat deținea și funcția de președinte al Comitetului sindical din unitate (pe baze obștești). După aproape trei ani de judecată, a fost repus în funcția deținută în baza contractului individual de muncă. În această perioadă, la inițiativa și sub condu­cerea angajatorului, a fost ales un nou președinte al Comitetului sindical, convenabil conducerii instituției respective și autorității publice locale. Vă rog să ne spuneți dacă, în asemenea caz, salariatul restabilit în serviciu poate să-și reia funcția de președinte al Comi­tetului sindical?

Alexandru Cojușneanu, Bălți

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

Cazuri litigioase: angajat vs. lider sindical  

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Alegerea președintelui comitetului sindical ține, în exclusivi-tate, de competența sindicatului. Or, alegerea unui președinte al Comitetului sindical, cu implicarea angajatorului sau a autorităților publice, nu se potrivește cu principiul libertății sindicale.

Libertatea sindicală implică dreptul lucrătorilor de a-și alege reprezentanții în deplină libertate (independență), adică după pro­pria voință și convingere. Mai mult, este prerogativa organizației sindicale de a stabili condițiile pentru alegerea liderilor săi, iar autoritățile publice, angajatorii, reprezentanții acestora trebuie să se abțină de la orice ingerință în exercitarea dreptului sindicatelor de a-și alege liber reprezentanții, așa cum garantează Convenția nr. 87 a Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea sin­dicală și apărarea dreptului sindical (ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 593-XIII din 26.09.1995).

Aceste prevederi ale dreptului internațional sunt transpuse, în măsură deplină, în legislația națională. Astfel, potrivit art. 5 din Legea sindicatelor, acestea din urmă sunt independente în activi­tatea lor, inclusiv față de autoritățile publice de toate nivelurile și față de angajatori, și nu li se subordonează.

În această ordine de idei, art. 9 din aceeași lege dispune că sindicatul este în drept, de sine stătător, să-și elaboreze și să-și aprobe statutul și regulamentele administrative, să-și stabilească structura și să-și aleagă independent reprezentanții, să-și forme­ze aparatul, să-și desfășoare activitatea și să-și elaboreze progra­mul de acțiuni.

Privitor la reluarea funcției de președinte al Comitetului sin­dical de către salariat, după restabilirea lui în serviciu de către instanța de judecată, este de remarcat următoarele.

Încetarea contractului individual de muncă cu salariatul care deține concomitent și funcția de președinte al comitetului sin­dical de la unitate nu trebuie să condiționeze sau să constituie temei sau motiv de încetare a mandatului de președinte al Comi­tetului sindical. Cu alte cuvinte, principiul libertății și al activității independente a sindicatului nu admite asemenea cazuri de în­cetare a mandatului de președinte al Comitetului sindical (pe motivul încetării contractului individual de muncă). Cu toate că, în practică, sunt cunoscute asemenea cazuri, inclusiv litigioase, examinarea și soluționarea lor ține de competența organelor sin­dicale (conferințe, adunări sindicale) care au ales președintele Co­mitetului sindical.

Potrivit art. 37 din Legea sindicatelor, pentru încălcarea legislației cu privire la sindicate, a statutelor sindicatelor sau aplica­rea legislației în măsură să împiedice realizarea garanțiilor stabi­lite în activitatea sindicatelor, persoanele cu funcții de răspundere ale autorităților publice, patronatului și sindicatelor, răspund în conformitate cu legislația în vigoare.

În acest context, este de reținut că plângerile cu privire la în­călcările prevederilor Legii sindicatelor, ale altor acte normative cu privire la sindicate, ale statutelor sindicatelor, se examinează de instanțele judecătorești. Acestea (plângerile) se înaintează de către organele sindicale respective și de alte organe de suprave­ghere și control asupra respectării legislației muncii.

  
Citiți-ne pe Telegram
Comentarii
0
Comentează
Citește și