Călcâiul lui Ahile al societății: munca nedeclarată, în creștere

Avem tot mai multe salarii în plic! Numai în ultimul an, rata remunerărilor neofici­ale descoperite a crescut cu peste 20%. Cele mai multe cazuri de salarii nedecla­rate sunt în agricultură, căreia îi revin peste 70 la sută. Potrivit Inspectoratului Muncii, din cele peste 200 de companii verificate în ultima lună, aproximativ 15 la sută foloseau salariile în plic.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, în trimestrul III al anului cu­rent, rata muncii nedeclarate a ajuns la 8,2%, comparativ cu 6,8%, anul trecut.

Construcțiile, domeniul unde se muncește ilegal cel mai mult

„Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă în rândul bărbaților (10,1%), decât printre femei (6,7%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultu­ră (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4%) și comerț (2%).”, menționează BNS.

Totodată, potrivit sursei citate, în secto­rul informal au lucrat 17,2% din totalul per­soanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3 la sută din tota­lul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 12%. Cea mai mare pondere a persoane­lor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (70,6% din totalul persoanelor ocupate în această ramură).

Din numărul persoanelor ocupate, 27,3% sunt salariați angajați oficial, restul prestează servicii fără contract, cu salarii în plic. Potrivit Inspectoratului Muncii, acest feno­men s-a intensificat îndeosebi după pande­mie.

„Noi observăm aceste cazuri, din acest motiv am și intensificat activitatea de con­trol al muncii nedeclarate. Probabil că exis­tă o influență și din perspectiva pandemiei, care anii trecuți încă își făcea efectele, iar anul acesta și-a diminuat impactul”, a afir­mat Cătălin Țacu, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

În același timp, oamenii spun că, prin această metodă, atât angajatorii, cât și angajații, încearcă să fenteze taxele și impozitele.

Cine se face vinovat?

„Eu cred că statul mărește impozitele, de aceea lumea comite evaziune fiscală, antreprenorii sunt într-o situație destul de stresantă, fiind presați din toate părțile. Organele de control, fiscul introduc legi inu­tile pentru sectorul economic, asta ar fi pro­blema”, ne spune un chișinăuian. Cel mai mult muncesc la negru tinerii, în special, cei angajați în sectorul HORECA.

„Foarte multe dintre persoanele identi­ficate la muncă nedeclarată sunt din rân­dul tinerilor. Asta nu e neapărat datorită situației personale, ci faptului că activitățile sunt în domeniul HORECA, în restaurante, cluburi, unde tinerii antrenați desfășoară munci mai simple”, mai adaugă Cătălin Țacu.

În același timp, datele statistice arată că tinerii sunt și cei mai afectați de șomaj. Datele BNS denotă că numărul șomerilor a crescut cu aproape 17 mii, într-un singur an. Astfel, rata șomajului practic s-a dublat, ajungând la 4%. Cei mai mulți șomeri sunt în rândul tinerilor, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Începând cu 1 noiembrie, Inspectoratul de Stat al Muncii a efectu­at peste 200 de controale, în urma cărora au identificat 32 de angajatori și 100 de angajați care prestau muncă nedeclarată. Potrivit estimărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, aproximativ 200 de mii de salariaţi din Republica Moldova primesc salariul în plic. Potrivit unor date, Republica Moldova ratează, anual, venituri de peste 15 miliarde de lei în bugetul de stat din ca­uza fenomenului muncii nedeclarate și achi­tării salariului în plic.

Sindicatele, în repetate rânduri, au atras atenția asupra acestui flagel. În opinia reprezentanților CNSM, se impun acțiuni multidisciplinare concrete și drastice. Mai mult, în opinia sindicaliștilor, ar trebui să existe un program național de combatere a economiei informale. Dar un asemenea pro­gram nu avem, deocamdată.