Bărbații, victime ale traficului de persoane

Traficul de persoane rămâ­ne a fi un fenomen actual, de obicei femeile fiind ex­ploatate în „industria” se­xului, iar bărbaţii – traficaţi în scop de muncă forţată. Constatarea a fost făcută în Raportul Global privind traficului de persoane, ela­borat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Cri­minalitate, citat de Centrul Internaţional „La Strada”.

Cât priveşte Republica Mol­dova, autorii publicaţiei rele­vă faptul că, în ultimii doi ani, aproape că s-a dublat proporţia bărbaţilor din numărul total de victime ale traficului.

În perioada ianuarie 2011-iulie 2015, potrivit autorităţilor de stat, 1086 de persoane origi­nare din Republica Moldova au ajuns victime ale traficului. Din­tre acestea, patru persoane au fost traficate în scop de prelevare de organe, 520 au fost exploatate sexual, în timp ce restul au fost siliți să cerşească sau să mun­cească fără a fi plătiţi.

Astfel, dacă, până în 2014, în Republica Moldova, aproximativ 70 la sută din totalul de victime ale traficului erau femei, în 2015-2016, fiecare a doua victimă identificată de autorităţi este un bărbat.

De obicei, victimele traficu­lui din Republica Moldova sunt depistate în Federaţia Rusă, în Emiratele Arabe Unite sau în ţă­rile Europei de Vest.

„Unul dintre pericolele imi­nente ţine de criza regională a migraţiei, care face necesară o evaluare a riscului de trafic de persoane în Republica Moldo­va sau tranzitând statul nostru. Pentru a evita o astfel de situaţie, recomandăm autorităţilor statu­lui să evalueze acest risc şi să ia măsurile de rigoare. De aseme­nea, constatăm că este deficitar numărul acordurilor de muncă între state. Chiar dacă există la nivel formal, acestea nu se im­plementează. Este bine cunoscut că un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova aleg să lucreze peste hotare. Nu le pu­tem refuza acest drept, de aceea, am spus-o în repetate rânduri: e necesară substituirea politicilor restrictive din sfera migraţiei forţei de muncă cu acorduri de colaborare şi protejare a drep­turilor persoanelor care aleg să emigreze în scop de muncă”, este de părere preşedinta Centrului Internaţional „La Strada”,  Ana Revenco.

Experţii din cadrul Centrului „La Strada” mai constată că în Republica Moldova 

majoritatea programelor de asistenţă a vic­timelor traficului nu sunt dura­bile, dat fiind că depind în mare parte de proiectele finanţate din străinătate.

„Deşi programele de asistenţă a victimelor traficului au, la nivel declarativ, o componentă de abi­litare economică, implementarea lasă de dorit. Nu vorbim despre angajarea în condiţii preferen­ţiale, ci doar este important ca atunci când victimei traficului i se propune un loc de muncă sau este ajutată să pună pe roate o mică afacere care i-ar aduce un venit, să se ţină cont şi de alte necesităţi vitale pe care le are”, susţine Daniela Misail–Nichitin, directoarea Programului Femei în cadrul Centrului Internaţional „La Strada”.

Potrivit aceleiaşi surse, la ni­vel de stat sunt deficitare şi acti­vităţile de prevenire a traficului de copii, lucrându-se prea puțin cu potenţialele victime. De ase­menea, copiii care au avut de su­ferit urmare a traficului nu sunt protejaţi în mod adecvat.