Autoritățile ar trebui să conștientizeze că dacă sănătate nu e, nimic nu e?

Consiliul Republican al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova (FSSM) a făcut o analiză a evoluției situației pandemice din regiune și a impactului acesteia asupra sis­temului de sănătate din țară, conștientizând noua provocare cu care se confruntă Republica Moldova, determinată de con­flictul din Ucraina. Totodată, în virtutea faptului că Federația promovează munca decentă pentru angajații din do­meniul sănătății și asigurarea condițiilor decente de trai pentru aceștia, aceasta a accentuat rolul și importanța sistemului de sănătate pentru o societate sănătoasă, con­siderând necesar ca angajații siste­mului de sănătate să fie apreciați conform riscului și volumului mun­cii prestate și să fie respectat sta­tutul lucrătorului medical. Pornind de la cele enunțate mai sus, FSSM înaintează conducerii Republicii Moldova următoarele revendicări.

Revendicarea nr. 1: Negocie­rea și încheierea Convenției colec­tive nivel de ramură pe anii 2022-2025.

Revendicarea nr. 2: Stabilirea mărimii primei de asigurare în for­mă de sumă fixă, fără derogare de la prevederile art.17 alin. (4) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariul mediu anu­al, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroecono­mici.

Revendicarea nr. 3: Modifica­rea Legii nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, astfel încât volumul transferurilor de la bugetul de stat pentru asigu­rarea categoriilor de persoane ne­angajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, să se calcu­leze prin înmulțirea numărului de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat (la data de 31 decembrie a anu­lui precedent anului de gestiune), cu mărimea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă. În opinia Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova, aceasta ar reprezen­ta cea mai corectă și echitabilă prevedere în raport cu persoanele angajate.

Suma transferurilor de la buge­tul de stat pentru asigurarea cate­goriilor de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, în anul 2021, a consti­tuit 49,3% din veniturile Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în pofida fap­tului că circa 65% din persoanele integrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală fac parte din categoriile de per­soane neangajate, pentru care Gu­vernul are calitatea de asigurat. Re­spectiv, statul trebuie să-și exercite această funcție în măsură deplină, iar transferurile de la bugetul de stat cu această destinație ar trebui să constituie o pondere mult mai mare în totalul FAOAM.

Revendicarea nr. 4: Efectuareaunei analize, completarea și ajus­tarea continuă a legislației pri­vind plata muncii angajaților din instituțiile medico-sanitare publice (Legea nr.270/2018 privind siste­mul unitar de salarizare în secto­rul bugetar, Hotărârea Guvernului nr.837/2016 pentru aprobarea Re­gulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în siste­mul asigurării obligatorii de asis­tenta medicală), inclusiv în cadrul comisiei de dialog social la nivel de ramură (eventual a unor gru­puri de lucru comune), în vederea asigurării unor salarii echitabile și decente.

Revendicarea nr. 5: Elaborarea unor norme de muncă/de timp concrete pentru salariații din do­meniul sănătății și ajustarea nor­mativelor de personal (în funcție de standardele medicale actuale și de structura, profilul și necesitățile prestatorilor de servicii medica­le) pentru toate categoriile de lucrători din instituțiile medico-sanitare.

În sectorul sănătății nu au fost elaborate și aprobate de cătreGuvern normele-tip de muncă, conform prevederilor Regulamen­tului privind modul de organiza­re a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2013.

„Or, conform prevederilor aces­tui Regulament, normativele ra­murale se aprobă de către ministe-rele de ramură de comun acord cu patronatele și sindicatele de ramură și se includ ca anexe în convențiile colective ramurale, fi­ind obligatorii pentru angajatorii și salariații care cad sub incidența convențiilor respective.

De aceea, considerăm că ar fi oportun de a analiza acest aspect în cadrul comisiei ramurale de dialog social și de a elabora anu­mite norme de muncă/de timp și, respectiv, de a evalua/actualiza și perfecționa normativele de per­sonal existente, de comun acord cu alte părți competente (cum ar fi reprezentanți ai comisiilor de specialitate, reprezentanți ai unor direcții din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică etc.)”, se mai precizează în docu­mentul Federației „Sănătatea”.

Revendicarea nr. 6: Ajustarea cadrului normativ privind func-ționarea sistemului public de pensii, astfel încât perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat – perioadă în care per­soanele vizate au achitat contribuții de asigurări sociale – să se includă în calculul stagiului contributiv de cotizare necesar pentru a stabili dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă.

Revendicarea nr. 7: Promovarea monitorizării în cadrul instituțiilor medicale a fenomenului „epuiză­rii profesionale (burnout)” pentru protejarea salariaților.

Revendicarea nr. 8: Revizuirea și ajustarea legislației naționale vizând bolile profesionale, inclu­siv recunoașterea Covid-19 drept boală profesională.

Încadrarea și recunoașterea Covid-19 drept boală profesională a reprezentat o provocare a ulti­milor 2 ani și, respectiv, o proble­mă larg dezbătută în toate statele europene. În timp, autoritățile au adoptat diverse politici și proce­duri care s-au modificat pe par­cursul evoluției pandemiei, se mai arată în document.