Peste 500 de responsabili de securitate şi sănătate în muncă la unităţile economice şi structurile sindicale din ţara noastră au beneficiat de instruire orientată spre sporirea nivelului de pregătire în această materie. Instruirea a avut loc în cadrul unui proiect implementat în perioada mai–octombrie 2015 de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Organizația Internațională a Muncii, cu sprijinul financiar al Guvernului Norvegiei.
Elena Carchilan, şefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, a menţionat, în cadrul unei recente mese rotunde, că scopul principal al proiectului, care s-a încheiat de curând, a fost ameliorarea situaţiei din ţara noastră privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Astfel, responsabilii de aceste aspecte au fost instruiţi cum să monitorizeze nivelul de respectare a legislaţiei în domeniu şi au fost familiarizaţi cu instrumente moderne de evaluare a riscurilor la locul de muncă. Totodată, în cadrul proiectului, accentul a fost pus şi pe sporirea competenţelor în evaluarea factorilor de risc, dar şi pe constituirea la întreprinderi a unor comitete pentru securitate şi sănătate în muncă.
Sănătatea determină în maremăsură nivelulde dezvoltare a societăţii |
Elena Carchilan a specificat că responsabilii de securitate şi sănătate în muncă au fost instruiţi pentru a putea contribui la implementarea directivelor europene şi a cadrului legislativ şi normativ în domeniu. „Din cele 26 de directive europene în domeniu, pe care ţara noastră trebuie să le implementeze în urma semnării Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, sunt în vigoare doar nouă, dar şi acestea mai urmează a fi aduse în concordanţă cu normele comunitare”, a precizat şefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor.
Condiţiile, nu tocmai favorabile
Cu referire la starea de lucruri în materie de securitate şi sănătate în muncă, vorbitoarea a remarcat că mai puţin de 30 la sută din cele 275 de întreprinderi vizitate de inspectorii de muncă de la sindicate în primele nouă luni ale acestui an dispun de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi timp, doar la 29 dintre ele a fost făcută evaluarea factorilor de risc.
În context, Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a afirmat că, deşi angajatorii au obligaţia să asigure un control adecvat al riscurilor pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă, legea le cere şi lucrătorilor să contribuie la aceasta. Acolo unde lucrurile funcţionează astfel, există un nivel mai scăzut de risc profesional şi o rată mai mică a accidentelor de muncă.
Sănătatea determină în mare măsură dezvoltarea economică şi socială a oricărei societăţi şi este un factor care afectează în mod direct procesul de producere şi calitatea bunurilor şi a serviciilor. De aceea, sindicatele invită patronii la o colaborare mai intensă în ceea ce priveşte constituirea şi asigurarea funcţionalităţii comitetelor pentru securitate şi sănătate în muncă – verigă-cheie în implementarea noului sistem de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor, a subliniat Petru Chiriac.
La rândul său, Iurie Crăciuneac, viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a opinat că, din păcate, ţara noastră nu dispune, în prezent, de un cadru din cele mai bune în care să-şi desfăşoare activitatea sindicatele, funcţionarii ori patronatele. În astfel de condiţii, multe aspecte sunt trecute cu vederea, iar cei care suferă într-un final sunt salariaţii, ceea ce se răsfrânge şi asupra patronilor care nu au destui lucrători, dar şi a statului, care trebuie să plătească indemnizaţii şi alte plăţi compensatorii.
Ala Lipciu, coordonatoarea naţională a OIM, a constatat că, în subiectul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, scopul major este instituirea unui sistem naţional eficient. În acest sens, ţara noastră s-a bucurat de sprijin din partea OIM la modificarea cadrului legal şi regulator, la elaborarea Legii şi a proiectului Programului naţional privind securitatea şi sănătatea în muncă etc.
Ovidiu Jurca, specialist superior în domeniul activităţii cu salariaţii în cadrul Biroului Internaţional al Muncii de la Budapesta, a apreciat că gradul de ajustare a cadrului legislativ al ţării noastre la convenţiile OIM şi directivele europene este unul destul de înalt. Este important însă ca să fie asigurată şi implementarea acestor norme.