Interviu cu Albert RAILEAN, medic-igienist, șeful Laboratorului Controlul Factorilor de Risc al CNSM
– Domnule Railean, ce reprezintă Laboratorul pentru Controlul Factorilor de Risc (LCFR) al CNSM și cum poate contribui acesta la înlăturarea lacunelor în activitatea întreprinderilor în ceea ce privește Securitatea și Sănătatea în Muncă (SSM)?
– Laboratorul Controlul Factorilor de Risc (LCFR), cu sediul legal: strada 31 August 1989, nr.129, or. Chișinău, este o subdiviziune în componența Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, care, la rândul său, este parte componentă a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. LCFR a fost organizat în conformitate cu Strategia CNSM pentru anii 2017-2022, în baza Dispoziției președintelui CNSM nr. 269 din 17.08.2017.
De la acreditarea inițială, pe 15.01.2020, până la sfârșitul anului 2022, a fost unicul laborator acreditat în domeniul factorilor fizici de risc de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova „MOLDAC”.
Conform documentelor Sistemului de Management al Calității, Laboratorul a definit și documentat Gama activităților de laborator, cod: GAL 5.3, și declară conformitatea prin acest document, numai pentru această gamă de activități de laborator, care exclude activitățile de laborator furnizate din exterior.
Astfel, principalele servicii asigurate de laborator sunt:
- investigații instrumentale ale factorilor fizici în mediul ocupațional și ambiental;
- înaintarea propunerilor de diminuare a factorilor și/sau acțiunii lor asupra stării de sănătate;
- acordarea ajutorului metodologic și consultativ în domeniul securității și sănătății în muncă.
Serviciile se acordă gratis angajaților membri de sindicat din organizațiile sindicale primare, care activează în unități economice, în baza solicitărilor de efectuare a măsurărilor instrumentale parvenite de la: președinții centrelor sindicale național–ramurale (CSNR); organizațiile sindicale primare (OSP); membrii de sindicat.
Prestarea acestor servicii gratis permite angajatorilor să se conformeze cerințelor legale în vigoare privind monitorizarea condițiilor de muncă și întreprinderea măsurilor de înlăturare și/sau diminuare a factorilor fizici de risc asupra muncitorilor, micșorând considerabil cheltuielile la acest compartiment, deoarece aceste servicii, care sunt prestate de laboratoarele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică agenților economici sunt contra cost.
LCFR oferă angajatorilor posibilitatea ca sumele considerabile care s-ar fi plătit pentru investigarea factorilor nocivi să fie investite în crearea condițiilor decente de muncă.
- Au apelat mulți agenți economici pentru expertizare la Laboratorul CNSM?
- La momentul actual sunt înregistrate 190 de solicitări pentru efectuarea măsurărilor factorilor fizici, dintre care au fost onorate 58.
- Care ar fi impactul activității Laboratorului asupra condițiilor de muncă, în vederea îmbunătățirii acestora?
- Laboratorul efectuează măsurători ale valorilor factorilor fizici și estimează rezultatele privind corespunderea sau necorespunderea lor cerințelor legale, însă îmbunătățirea condițiilor de muncă și conformarea la cerințele legale este obligația angajatorilor.
Președinții organizațiilor sindicale primare și angajatorii entităților la care se efectuează măsurătorile primesc rapoartele de testări cu concluziile respective privind corespunderea sau necorespunderea nivelurilor, inclusiv recomandările corespunzătoare. În baza lor, organizațiile sindicale primare, în colaborare cu centrele sindicale național–ramurale, pot negocia cu angajatorii măsurile necesare pentru înlăturarea neajunsurilor depistate.
– Unii sindicaliști din Europa, în particular, din Danemarca, fiind în vizită în Republica Moldova, nu prea înțelegeau ce înseamnă „munca în condiții nocive”. De ce și cum de mai există acest fenomen la noi?
– Strategia europenilor constă în înlăturarea condițiilor nocive, deoarece depistarea lor conduce la amenzi destul de mari, afectează imaginea angajatorului etc. Este mai convenabil de investit pentru o perioadă de lungă durată în crearea condițiilor de muncă decente, decât achitarea lunară pentru lucru în condiții nocive, cum se întâmplă adesea la noi.
Mentalitatea investitorilor străini în Republica Moldova privitor la SSM se observă la entitățile economice pe care le conduc (S.A. „Lafarge Ciment”, S.R.L. „Nefis”,„TRICON” S.A. ș. a.) și este diferită de cea a angajatorilor autohtoni.
– Ce ar trebui să se facă în plan legislativ, administrativ ca să fie respectat dreptul omului la condiții de muncă decente? Cum credeți, ce ar trebui să întreprindem, la diferite niveluri, pentru a ridica cultura respectării cerințelor de securitate și sănătate în muncă?
– În primul rând, este nevoie de respectarea strictă a legislației în vigoare (perfectă? imperfectă?) – așa cum este!. Apoi, este stringent necesară armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația europeană.
Totodată, este nevoie de intensificarea măsurilor de tranziție la standardele europene (de exemplu, traducerea în limba română a standardelor adoptate de Institutul de Standardizare din Moldova – ISM). Standardele vechi sunt abrogate, cele prevăzute de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) sunt adoptate, dar nu sunt traduse din engleză, franceză, ceea ce creează impedimente în implementarea lor.
LCFR are o corespondență vastă de mai mulți ani (2017-2022) cu ISM privitor la traducerea standardelor în limba oficială a statului, pentru a fi posibil de implementat.
De menționat că abordările privind măsurarea și evaluarea factorilor fizici conform standardelor internaționale, inclusiv europene, sunt mai ample și absolut diferite de cele din fosta URSS.