Ajutorul social, aversul și reversul medaliei pentru păturile vulnerabile

În Republica Moldova, în premieră, s-a făcut un raport de monitorizare a procesului de acordare a ajutorului social în Telenești, Rezina, Bălți și Sân­gerei. „Domeniul este un soi de terra incognita. Auzim că a fost majorat cuantumul ajutoarelor sociale, dar ni­ciodată societatea civilă nu a venit cu un exercițiu să vadă ce fac autoritățile noastre”, a menționat Lilia Ioniță, membră a Centrului pentru Analiză și prevenire a corupției, unul dintre coa­utorii acestui raport.

În cadrul investigației care a precedat raportul, s-a aflat dacă oamenii știu unde să se adreseze atunci când au nevoie de ajutor, ce acte trebuie să prezinte, daca ajutorul ajunge acolo unde este nevoie, cum gestionează autoritățile locale situația dată. S-a încercat să se afle dacă Legea aju­toarelor necesită să fie modificată etc. În câteva cazuri, monitorii au ajutat potențialii beneficiari să obțină acest drept.

Ajutorul social este o prestație care a apărut în Republica Moldova ca fenomen în anul 2008, după adoptarea Legii cu pri­vire la ajutorul social, dar care este imple­mentat un pic mai târziu.

„Din 2008, s-a încercat a stabili cate­goriile vulnerabile și, respectiv, a se oferi sume de bani în sprijinul acestora. Pe par­curs, această lege a suferit mai multe mo­dificări. Accesarea ajutorului social nu este întotdeauna ușor de făcut, deoarece legea impune mai multe rigori pentru cei care vor să beneficieze de această prestație so­cială”, a menționat Aliona Chisari, coautor al Raportului de monitorizare.

Monitorii au încercat să afle ce urmea­ză după ce beneficiarul primește ajutorul respectiv. „Am identificat că acesta nu în­totdeauna este utilizat conform destinației pe care o cere legea și nu întotdeauna be­neficiarii respectă rigorile cerute prin lege”, a declarat Aliona Chisari.

Lilia Ioniță menționează că distribuția ajutoarelor sociale este un domeniu sen­sibil. Anterior au existat niște rapoarte ale Curții de Conturi, care a constatat anumite încălcări în acest domeniu, care au servit drept motiv de începere a monitorizării.Monitorii au identificat cazuri în care aju­torul este oferit nu tocmai celor nevoiași. Lilia Ioniță cere să fie întreprinse acțiuni prin care aceștia să fie lipsiți de beneficii în favoarea celor care într-adevăr au mai mare nevoie.

„Autoritățile dau ajutoare, dar nu veri­fică dacă informațiile corespund realității, dacă banii sunt într-adevăr utilizați pentru necesitățile familiilor. Doar 20% de cereri sunt însoțite de anchete sociale.

Primăriile nu implică beneficiarii de aju­toare sociale în activitățile de interes co­munitar. Ca să facă astfel ca satele să arate curat. Există și practici bune, dar cel mai des nici unul dintre beneficiarii apți de muncă nu au fost implicați în activități. Oricum, lipsa monitorizării ridică mari semne de în­trebare cum și dacă se fac restructurări în acest sistem”, a mai spus Lilia Ioniță.

Pe viitor, astfel de proiecte ar putea fi realizate și în alte raioane, din alte zone. Iar concluziile monitorizării vor fi înaintate persoanelor abilitate pentru a schimba lu­crurile în bine în acest domeniu.