5 October 2024
Chisinau
Sanatate

Aerul pe care îl respiram, tot mai poluat și mai nociv

Loading
Sanatate Aerul pe care îl respiram, tot mai poluat și mai nociv
Aerul pe care îl respiram, tot mai poluat și mai nociv
independent.co.uk

În Republica Moldova se atestă o concentrație mare de polu-anți în aer. Una dintre princi­palele concluzii ale unui stu­diu este că, deși măsurile de restricție din primăvara anului 2020 au provocat o recesiune economică gravă, dar care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, în general, modificarea datelor privind poluarea aeru­lui nu a fost considerabilă.

Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială Euro­peană (ASE) și PNUD, a fost realizat un studiu pentru cartografierea polu­ării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului.

Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul pandemiei de Covid-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017). Astfel, potrivit cercetării, în întreaga lume, calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și de sursele na­turale de poluanți, iar tendința istori­că este că poluarea aerului a crescut în timp, în special, în zonele dens po­pulate și industriale.

Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei – o concentrație mai mare de poluanți este observa­bilă doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special, în comparație cu alte țări europene (în special, în contextul Covid-19), inclusiv Ucraina, România și altele.

 

Mai puțin dioxid de sulf

Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autovehicule, de asemenea, de la rafinarea petrolului și topirea metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și ali­mentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacte­riene și virale. Au fost constatate valori ridicate de dioxid de azot la Chișinău și în jurul acestuia, în preajma graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, precum și în jurul mu­nicipiilor Tiraspol și Râbnița. Zonele Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capita­lei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibi­lilor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, cres­când de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezo­nului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de di­oxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii croni­ce), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.

Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldo­va, în zonele Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Po­luarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Mo­noxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sis­temele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, pro­voacă dificultăți de respirație, capa­citate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.

În timp ce cercetarea și corelația dintre poluarea aerului și sănătate sunt necesare pentru cazul Moldo­vei, cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale relevă o situație îngrijoră­toare. Potrivit Băncii Mondiale, la ni­vel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării aso­ciată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, sem­nificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor.

 

Costurile globale se estimează la trilioane de dolari

 

Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majorita­tea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în pre­zent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.

Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asu­pra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune, a subvenționării combustibililor fosili, axarea pe obiectivele economiei verzi și pe programele destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată, „picătură cu picătură”, în corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand