Acţiuni mai palpabile de contracarare a muncii informale

Partenerii sociali din ţara noastră au decis să elabo­reze măsuri mai eficiente de combatere a economiei informale, în condiţiile în care acţiunile realizate până acum de către structurile gu­vernamentale nu s-au soldat cu o îmbunătăţire esenţială a situaţiei. Astfel, un grup de lucru va fi creat în acest scop, conform unei decizii luate la şedinţa de marţi a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. 

„Suntem îngrijoraţi că o perioadă de timp nu au fost realizate măsurile prevăzu­te şi, în acest caz, conside­răm că batem pasul pe loc. Totodată, credem că a venit timpul să se pună pe cântar dacă este mai convenabil să se muncească la negru sau în mod legal”, a declarat, în context, Oleg Budza, preşe­dintele Confederaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Mol­dova.

În opinia sa, este necesar să existe o delimitare cla­ră a celor două opţiuni, iar cei care practică munca „la negru” să fie amendaţi dur, aşa cum se practică în ţări precum România, Belgia, Polonia, Bulgaria. Şi repre­zentanţilor Inspectoratului de Stat al Muncii din ţara noastră le-au fost date indicaţii să înainteze propuneri de modificare a Codului contravenţional.

„Noi susţinem această iniţiati­vă, la fel ca şi patronatele, suntem şi pentru o concurenţă loială, să nu fie dosită o parte din fondul de salarizare. Ne pronunţăm în favoarea modificării Planului de acţiuni de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”, a subliniat Oleg Budza.

Vorbitorul a reiterat, în context, solicita­rea sindicatelor în ceea ce priveşte respecta­rea de către Guvernul din ţara noastră a nor­melor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind  dreptul inspectorilor de a efectua controale inopinate, în lipsa oricărei notificări prealabile. Potrivit preşedintelui CNSM, prevederile convenţiilor OIM sunt mai presus de legislaţia naţională, inclusiv a moratoriului asupra controalelor de stat.

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreşe­dinte al CNSM, a apreciat că problema eco­nomiei informale este una majoră pentru ţara noastră. Mai mult, anul trecut, în cadrul Conferinţei internaţionale a muncii, cel mai important for al OIM, a fost adoptată o re­comandare privind 

tranziţia de la economia informală la cea formală. Prin aceasta a fost recunoscut faptul că fenomenul în cauză are o amploare globală şi implică măsuri serioa­se din partea guvernelor.

Sergiu Sainciuc a propus, în numele CNSM, să fie elaborată o strategie naţională de combatere a muncii „la negru”, la reali­zarea căreia să fie antrenaţi nu doar speci­aliştii ministerului de resort, ci şi ai altor structuri.

„Acţiunile întreprinse până acum sunt binevenite, dar există rezerve şi pierderile generate de fenomenul economiei informa­le, al achitării salariilor „în plic” şi al muncii nedeclarate, în general, sunt foarte mari. De aceea, este important ca în legislaţia naţio­nală să fie transpuse prevederile din reco­mandarea sus-menţionată a OIM, orientate spre trecerea la economia formală”, a preci­zat Sergiu Sainciuc.

În context, şi Leonid Cerescu, preşedin­tele Confederaţiei Naţionale a Patronatului (CNPM), a înaintat unele propuneri de so­luţionare a problemelor legate de practica achitării salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”.

„Vrem să găsim variante de descătuşare a fondului de salarizare, din care agentul eco­nomic trebuie să achite lunar la stat contri­buţii în mărime de 52-55 la sută. În astfel de condiţii, unii angajatori sunt nevoiţi să pro­cedeze aşa cum procedează. Şi ei, fie că fali­mentează şi desfiinţează locurile de muncă, iar impozite la stat nu mai plătesc, fie că în­cearcă, prin alte metode, să-şi menţină acti­vitatea, iar această situaţie este, cât de cât, pozitivă”, a remarcat Leonid Cerescu.

Preşedintele CNPM a mai propus să fie promovată o politică bugetar-fiscală con­stantă în ceea ce-i priveşte pe agenţii eco­nomici, pentru ca ei să-şi poată planifica pe termen lung activitatea, să ştie că nu se va schimba, de la an la an, contribuţia de asigu­rări sociale, medicale. Vorbitorul a afirmat că, în prezent, sunt supuşi controalelor de stat agenţii economici care lucrează legal, în timp ce sunt şi întreprinderi care activează altfel şi care nu sunt verificate, deşi operea­ză cu sume enorme de bani.

În acelaşi timp, Vladimir Florea, preşe­dintele Uniunii Transportatorilor şi Druma­rilor, a relevat că, în sectorul pe care îl re­prezintă, activitatea informală ajunge până la 50 la sută. Şi cu toate că, pe parcursul mai multor ani, au fost discutate măsuri de com­batere a acesteia, nimic nu s-ar fi întreprins. În consecinţă, Vladimir Florea a propus să fie creat un grup de lucru care să înainteze măsuri reale şi complexe, cu stabilirea res­ponsabililor pentru îndeplinirea lor şi infor­marea publicului larg despre tot ce se face.

Prezent la dezbateri, Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, a dat asigurări că sco­pul Guvernului nu este de a majora povara fiscală asupra agenţilor economici. Demni­tarul a optat pentru instituirea unor meca­nisme stimulatorii, pentru ca angajatorii şi lucrătorii să revină în câmpul legal.

Potrivit lui, în prezent, angajaţii nu au vreun interes să achite impozite la stat, pen­tru că nu obţin beneficii evidente. Cel mai simplu ar fi să existe o legătură vizibilă, re­ală între contribuţiile plătite la fondul de pensii şi beneficiile acordate salariatului, a opinat ministrul.

În pofida acţiunilor întreprinse de re­prezentanţii ISM şi ai Ministerului Muncii, nu se atestă o îmbunătăţire esenţială în ce priveşte minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, a constatat şi Octavian Calmîc, ministrul Economiei. De aceea, un obiectiv primordi­al pentru actualul Guvern este aplicarea, pe parcursul anului curent, a unui set de mă­suri noi de contracarare a acestui fenomen.

Pornind de la aceasta, Octavian Calmîc a propus să fie creat un grup de lucru  din care să facă parte câte trei experţi din partea Guvernului, a sindicatelor şi patronatelor. Totodată, peste o şedinţă, membrii Comisiei tripartite ar urma să revină la acest subiect, pentru a examina un nou plan de acţiuni sau o strategie, prin care să fie identificate dife­rite pârghii de stimulare atât a angajatorilor, cât şi a lucrătorilor, să activeze legal.

Rolul partenerilor de dialog social în so­luţionarea unei probleme atât de complexe cum este cea a combaterii muncii „la negru” şi a salariilor „în plic” a fost apreciat înalt de Viorica Dumbrăveanu, viceministră a Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei. La fel ca şi ministrul Finanţelor, Viorica Dumbrăveanu a fost de părere că, atât timp cât sistemul de asigurări sociale se bazează pe principiul solidarităţii, dar nu oferă şi o siguranţă de viitor legată de contribuţiile asigurate, nu poate fi vorba de o tranziţie la economia for­mală.

În cadrul aceleiaşi şedinţe au mai fost examinate chestiuni legate de transpunerea directivelor europene în legislaţia naţiona­lă, precum şi de modificarea Legii patronatelor.