25 aprilie 2024
Chisinau
Dialoguri

Violeta Vrabie: „Hărțuirea la locul de muncă este un flagel nu doar în Moldova, ci și în alte țări”

Loading
Dialoguri Violeta Vrabie: „Hărțuirea la locul de muncă este un flagel nu doar în Moldova, ci și în alte țări”
Violeta Vrabie: „Hărțuirea la locul de muncă este un flagel nu doar în Moldova, ci și în alte țări”
ilo.org

Interviu cu Violeta Vrabie, coordonatoare de proiecte în cadrul Organizației Internaționale a Muncii.

– Vocea Basarabiei: De ce vom vorbi astăzi mai mult despre muncă, despre nevoia creării locurilor de muncă? Pentru că dacă citim rezultatele sondajelor de opinie, deseori respondenții spun că fricile cele mai mari cu care trăiesc sunt: războiul, șomajul și nu văd viitorul în țara lor. Cel care trăiește cu deznădejde nu are unde să meargă să muncească, se trezește dimineața și ce face? În ce măsură astăzi OIM poate ajuta Republica Moldova să depășească aceste provocări cu care se confruntă cetățenii, pentru că Moldova va rămâne depopulată, dacă nu va fi de lucru?

– Violeta Vrabie: Organizația Internațională a Muncii este o instituție specializată în lumea muncii și oferă suport în toate statele nu doar guvernelor, dar și sindicatelor, și patronatelor. Noi suntem o structură tripartită, care încercăm nu doar să oferim suport în implementarea de politici la nivelul guvernelor, ci avem grijă și ca drepturile lucrătorilor să fie respectate, dar, în același timp, avem grijă ca și interesele angajatorilor să fie acolo.

– VB: Și pentru că ați spus că oferiți suport și sindicatelor, acestea sunt cele care protejează drepturile cetățenilor. În Republica Moldova se încalcă dreptul la muncă, de exemplu?

– VV: Mai sunt situații în care sunt încălcate drepturile lucrătorilor. OIM actualmente încearcă să promoveze Convenția 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă. Este un flagel pentru Republica Moldova și nu doar, și în alte țări mai există acest fenomen. Deci, este un nou standard internațional în lumea muncii, care a fost adoptat în cadrul Conferinței OIM în 2019 și deja ratificat de către 23 de țări – sunt datele de anul trecut. Și ne dorim foarte mult să promovăm această convenție și în Republica Moldova, să fie transpusă în legislația națională, astfel încât Guvernul, sindicatele și patronatele să poată să abordeze acest flagel pentru societate și să-l elimine.

– VB: Aveți o idee clară acum cum s-ar putea crea locuri de muncă în mediul rural?

– VV: Da, noi susținem implementarea politicii de ocupare a Guvernului Republicii Moldova, iar la nivel local aplicăm un instrument care este aplicat pe larg în țările din regiune. Este vorba de Parteneriatul Local de Ocupare. Acesta oferă oportunitate autorității publice locale și altor actori la nivel local care sunt preocupați de problema ocupării, să genereze soluții, având în vedere contextul local, acele sectoare de potențial pentru creștere, dezvoltare economică și având în vedere grupurile vulnerabile pe care le au într-un anumit raion.

– VB: Deja aveți și experiențe despre care se poate vorbi în Republica Moldova, implementând sau ținând cont de aceste parteneriate locale de ocupare?

– VV: Da, avem experiențe bune, frumoase și considerăm că este un instrument care poate fi aplicat pe larg, ar putea fi transpus într-un program național, ar fi implementat de către Guvern, cu suportul partenerilor tripartiți. Deci, prima dată am implementat astfel de parteneriate în 2017 în raionul Cahul, a urmat Cantemir, Căușeni în perioada de pandemie și actualmente implementăm în Soroca și Rezina. Ca să vă dau un exemplu concret: am zis mai sus că este vorba de o inactivitate înaltă în rândul tinerilor și femeilor cu responsabilități familiale, care nu pot ieși pe piața muncii din anumite considerente. Păi iată, anume această problemă este abordată inclusiv prin intermediul acestor parteneriate. Aplicăm un mecanism de identificare a persoanelor inactive care nu sunt în vizorul nici unei instituții, dar ei ar trebui să fie, pentru a primi un oarecare suport sau pentru a fi profilați și pentru o formă de instruire, de exemplu, sau să li se ofere un loc de muncă. Este vorba de cel puțin două mii de persoane inactive care au fost identificate. Vorbim de persoane care nu au fost niciodată în vizorul unei instituții, nemaivorbind de agenții.

– VB: Și iată acum, dacă cineva dintre cei care nu au un loc de muncă urmăresc această emisiune, ei ar putea să fie ghidați de cineva, unde să meargă ca să poată face parte și ei din lista celor cărora le-ați oferit această posibilitate?

– VV: Cei care ne urmăresc, cu siguranță, sunt o categorie la care am ajunge mai simplu. Recomandarea ar fi să se adreseze la Agenția de ocupare locală și să se înregistreze în calitate de șomeri. Și atunci, lucrul agenților cu care lucrăm noi la nivel local, fiind vorba de diferite ONG-uri, este ca ei să intre în legătură cu aceste persoane. Dar, ca ei să știe exact unde să-i poată identifica, este creat un grup de lucru la nivelul fiecărui raion și, respectiv, fiecare dintre autoritățile care ar putea oferi suport grupurilor vulnerabile menționează unde ar putea fi găsite aceste persoane. Trebuie să vă spun că urmăm o strategie utilizată pe larg în UE pentru identificarea acestor persoane. În cadrul acestui grup de lucru, în unul din raioane am avut și un invitat din cadrul Inspectoratului de Poliție și trebuie să vă zic că a funcționat foarte bine.

Secvență dintr-un interviu realizat de postul TV „Vocea Basarabiei”.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand