Victor GUZUN: “Misiunea unei ambasade este de a construi poduri între ţări”

Este unul dintre cei mai activi ambasadori pe reţelele de socializare, cântă la chitară, are grijă de cetăţenii noştri în Estonia şi promovează imaginea RM pe toate căile posibile. Excelenţa sa, Ambasadorul Extraor­dinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Estonia, Victor Guzun, ne-a onorat cu un interviu despre comunitatea moldovenească în Estonia. Ne-a spus şi ce nu ar trebui să-şi permită să facă un ambasador.

 

– Cât de importantă și puternică este co­munitatea moldovenească din Estonia?

– În Estonia locuiesc 502 cetățeni care se autoidentifică drept moldoveni. Nu pot spune că toți sunt cetățeni ai RM, întrucât principiul este de autoidentificare. Diaspora noastră este organizată în mai multe entități, ce oferă posibilitatea accesării mai multor fonduri. Acestea sunt Asociația Moldo-Ro­mână „Casa Mare”, Formația Etno-Folclori­că „Noroc”, Asociația „Luceafărul”, Formația de Dans „Bucuria” și Asociația Pictorilor Moldoveni.

În timpul URSS, la Tallinn existau școli de arte. Mulți pictori care doreau să învețe aici au venit și au rămas. La moment avem 11 pictori care creează aici, au atelierele lor. Nu ne imaginăm un eveniment mai mic sau mai mare fără diasporă. Cheia succesului este în faptul că noi cooperăm, împărțim riscurile. Pentru că, dacă ambasada își ia responsabi­litatea de o parte, şi diaspora, de alta, reușim să organizăm evenimente importante. Du­minică Asociația “Casa Mare” va organiza un eveniment, fiecare încercând să prezinte ce are mai bun. Marcăm şi zilele de sărbă­toare ale RM şi în alte oraşe. Primăria co­respunzătoare ne oferă o sală, noi venim cu expoziții, obiecte populare sau naționale, un concert de muzică autohtonă sau dansuri, bucătăria națională.

– Evenimentele nu țin doar de ordin cul­tural?

– Diaspora este o entitate care creează imaginea RM prin tot: prin implicare, prin comportament, prezență la multiple eveni­mente promoționale, proiecte bilaterale în diverse domenii.

 

În Estonia există 6000 de servicii electronice disponibile, încercăm să implementăm multe din ele în RM

 

– Ce fel de probleme întâmpină moldo­venii noștri în Estonia?

– Probleme existențiale, pe care le are toa­tă lumea. Sunt diferite întrebări de ordin le­gislativ, vize, acte consulare, consultații. Alt grup de probleme ar fi cele economice – sunt unii membri ai diasporei care au afaceri și și-ar dori să stabilească legături cu alți oa­meni de afaceri din Moldova. Am creat o atmosferă de cooperare, ne străduim să fim foarte apropiați de ei. În ambasadă dacă ape­lul telefonic în primele 15 secunde nu este preluat de cineva, acesta este redirecționat la telefonul mobil al administratorului. Astfel, suntem sigur că, dacă într-o zi de odihnă se întâmplă o urgență, vom fi la curent și vom avea posibilitate să intervenim în vederea soluționării acesteia. Încercăm să creăm și platforme de comunicare mai simple, pe Fa­cebook, Twitter şi ne străduim să excludem barierele birocratice, care i-ar pune într-o situație incomodă.

– Cum se vede Moldova din Estonia?

– Imaginea RM în Estonia este una foarte bună din mai multe motive. Diaspora noastră este foarte bine organizată, mai este memoria istorică vizavi de ospitalitatea moldovenilor, de produsele noastre și în al 3-lea rând, ier­tată-mi fie îndrăzneala, cred că și Ambasada RM își are rolul său în acest sens.

– Ce ar putea învăța RM de la estonieni, care ar fi trei lecții de urmat?

– Estonia este cel mai integrat stat din Nordul Europei, pentru că cele mai impor­tante componente ale integrării europene sunt prezente.

 

 

Mă refer la spațiul Shengen, valuta unică, capacitatea de membru NATO etc. E un stat economic foarte responsabil. Statistica arată că Estonia a supraviețuit cel mai bine crizei economice. Acest lucru e important – anume cum estonienii s-au integrat, cum au folosit beneficiile acestei integrări, cum a fost im­plicată întreaga populație în proces. Con­sider că integrarea nu e doar o preocupare a elitelor politice și economice, ci a întregii populații.

Este o schimbare de atitudine, de viziune, de percepție, este un feedback al oameni­lor, o idee comună care ne-ar uni. În acest context, pentru Republica Moldova, care și-a ales drept scop prioritar integrarea eu­ropeană, Estonia e un exemplu foarte bun. Estonia ne susține chiar și financiar, nu doar verbal. Anul trecut am avut 50 de aplicații de proiecte bilaterale. Anul acesta avem la fel 50, 20 aici și 30 la Ambasada Estoniei în Kiev. Suntem al doilea an lideri la numărul de aplicații de proiecte și la resursele finan­ciare recepționate.

O altă lecție ar fi organizarea. Ei sunt foarte organizați, sunt coerenți în ceea ce spun, promit și întreprind. Anume acest lu­cru trebuie sa-l „furăm”, să devină o normă de viață în Moldova. Un stat mic are nevoie de o organizare mult mai mare.

Cea de-a treia lecție ar fi, probabil, folo­sirea cât mai largă a avantajelor internetului și a soluțiilor online și de guvernare electro­nică, care pot face lucrurile pentru Moldova mult mai previzibile.

 

Un stat mic are nevoie de o organizare mult mai mare

 

Pentru că un calculator nu ia mită, nu poate fi pasibil de corupție, este foarte rapid în procesarea informației și, dacă e posibil, de a transfera un serviciu public în varian­ta electronică. Care ar fi minusurile? Pur și simplu nu le văd. În Estonia există 6000 de servicii electronice disponibile. Încercăm să implementăm multe din ele în Republica Moldova.

– Dvs. sunteți foarte activ pe rețelele de socializare, dețineți un blog. Cum e să fii astfel?

– Nu vreau să fac comparații din princi­piu. Cred că Ambasada RM din Estonia, care e plătită din banii publici, are obligația să ofere și un mecanism de control al activității sale.

Doi, noi nu avem serviciu de presă și aceste platforme sunt mecanisme de co­municare foarte simple și eficiente. De ce să nu folosim aceste platforme, daca ajută cetățenii să ne găsească mai rapid? S-a în­tâmplat odată că mai mulți cetățeni ai RM au rămas blocați în aeroport și ne-au găsit în ziua de odihnă pe FB. La site-ul ambasadei sunt abonați peste 650 de persoane. Ei nu au fost forțați să se aboneze la știrile noas­tre. Sunt multe inițiative de interes public. Ei vor să știe ce se face la o ambasadă. Consi­derăm că aceste platforme au contribuit la diseminarea unui număr mare de inițiative de interes public sau posibilităţi de accesare a granturilor, burselor etc. Spre deosebire de anii precedenți avem un număr record de aplicații, care chiar dacă nu sunt finanțate integral, se stabilesc legături și contacte, ce ulterior sunt valorificate. Misiunea unei am­basade este de a construi poduri între țări, fapt pe care îl şi urmărim prin toate acțiunile noastre.

 

 

Nu e deloc simplu să fii expus publicului. Cea mai bună oportunitate sa eviți critica este să nu faci nimic. Dar cred că deschide­rea ne responsabilizează și mai mult.

– Care e profilul unui ambasador ideal, dacă există așa ceva? Ce nu ar trebui să-și permită să facă?

– Ambasadorul trebuie să înțeleagă un singur lucru elementar: din momentul când ai acceptat această funcție și ai depus scri­sorile de acreditare, încetezi a te reprezenta pe tine, reprezinți o țară întreagă și oricare comportament impropriu, neinformare sau lipsa de comunicare sunt privite prin prisma statului pe care îl reprezinți.