Viața și sănătatea angajatului, mai presus decât orice

Potrivit concluziilor rezultate din documentele constatatoare, întocmite cu prilejul cercetării împrejurărilor în care s-au produs accidentele, cauzele acestora ar fi cele care țin de condițiile de muncă și cele datorate comporta­mentului oamenilor în procesul muncii sau în activități legate de acesta.

 

 

Sănătatea și securitatea omului în procesul muncii se înscrie ca un principiu de precauție esențial al actului de conducere. Prin ce modalități și cu ce mijloace se poate înfăptui un management performant în acest domeniu este o problemă care ține de mai mulți factori, printre care calitatea actului de conducere este fundamentală.

Adesea, gradul avansat de uzură al unor echipamente teh­nice aflate în exploatare gene­rează un microclimat care pune în pericol sănătatea oamenilor. Noxele, în cele mai multe cazuri imposibil de stăpânit, continuă să fie un agresor redutabil asu­pra sănătății celor care lucrează într-un astfel de mediu.

 

Sistemul de ventilație, călcâiul lui Ahile

 

Angajatorii înțeleg cât de costisitor ar fi înlocuirea unui utilaj sau a unui sistem de ventilație. Oricum, acesta costă mult mai puțin decât tratarea eventualelor boli profesionale ce ar putea afecta personalul. În scopul prevenirii riscului în domeniul securității și sănătății în muncă, optăm pentru opri­rea unei instalații, a unei secții și chiar a unei întreprinderi din cauza stării tehnice precare și primejdioase, aceasta fiind ca o măsură preventivă legală, deci necesară și obligatorie. La fel se procedează şi în cazul în care nu sunt adoptate soluții con­form cerințelor de securitate și sănătate în muncă, având ca efect eliminarea sau diminua­rea riscurilor profesionale, din faza de cercetare, proiectare și executare a construcțiilor, a echipamentelor de lucru, precum și de elaborare a teh­nologiilor de fabricație.

 

Competența profesională, capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințe și deprinderi

 

 

Şi mai gravă este recepționarea și da­rea în exploatare a utilajelor, secțiilor, sectoarelor de produ­cere, liniilor tehnologice, clă­dirilor și altor construcții noi, reconstruite sau reutilate, care nu corespund standardelor.

Celălalt aspect vizează compor­tamentul oamenilor în proce­sul muncii și în activități care țin de acesta, nivelul pregătirii profesionale, un anumit grad de cultură şi educație, precum și capacitatea fiecăruia de a se cunoaște pe sine. Cel mai des, se invocă această însușire a omului ce poate fi formată, edu­cată. Ea dă siguranță omului în prezența riscurilor cunoscute, ascunse sau latente. Focalizată pe zgomote, pe imagini, pe tem­peratură, mediu sau pe obiecte cu care omul vine în contact în timpul lucrului, pe mișcarea oamenilor din jur, atenția, prin senzații și percepții, dă semna­lul prezenței riscului sau a pe­ricolului. Lipsa de concentrație a atenției asupra a ceea ce omul întreprinde, dar și asupra unor consecințe ale unui gest sau mișcări greșite, poate avea urmări dramatice, chiar tragi­ce.

Din păcate, se face încă prea puțin pentru conștientizarea riscurilor și a pericolelor la care sunt expuși sau se expun oame­nii în timpul activităților.

 

Instruirea, factor decisiv în prevenirea accidentelor

 

Instruirea angajaţilor la locul de muncă în domeniul securității și sănătății în mun­că este adesea efectuată formal, schematic, fără un cabinet în­zestrat corespunzător. Dese­ori, persoana responsabilă de protecție și prevenire nu co­respunde calificării respective. Lipsindu-i forța argumente­lor, nu stârnește interesul ce­lui căruia i se adresează. Nu sunt folosite mijloace didacti­ce adecvate, se ignoră impac­tul asupra cunoștinței indi­vidului, a diverselor mijloace de propagandă în domeniul securității și sănătății în mun­că. Enorm de puțin se face pen­tru cunoașterea legislației în domeniu, a reglementărilor și normelor de securitate și sănă­tate în muncă.

 

Citește și: Inspectoratul Muncii la etajul doi al propriei case

 

Nu sunt tipărite și difuzate în teritoriu materiale privind legislația și propaganda în do­meniul securității și sănătății în muncă, nu apar acte norma­tive și reglementări în dome­niul securității și sănătății în muncă și a protecției sociale, material didactic legal privind organizarea activităților com­partimentelor și cabinetelor de securitate și sănătate în mun­că, comitetelor de securitate și sănătate în muncă, precum și alte asemenea materiale strict necesare în activitatea curentă a agenților economici. Se ştie, cauzele accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor profesionale sunt generate, în principal, de nereguli care puteau fi preve­nite și înlăturate dacă ar fi cu­noscute și respectate cerințele reglementărilor în domeniul securității și sănătății în mun­că, asigurând o pregătire adec­vată lucrătorilor prin informa­re și instruire, astfel încât să cunoască și să prevină riscurile la care se expun.

Desfășurarea în siguranță a activității lucrătorilor impune, alături de cunoștințe profesio­nale pe măsură, și cunoștințe și deprinderi care să-i ferească de riscurile de a se accidenta și de a se îmbolnăvi în timpul sau din cauza activităților pe care le desfășoară. Instruirea în do­meniul securității și sănătății în muncă are în acest sens un rol esențial. S.A. ,,Moldtelecom” central Căușeni a asigurat baza materială adecvată și personalul specializat pentru desfășurarea în condiții eficiente a actului de instruire pornind de la faptul că profesionalismul, care include și comportamentul preventiv, dimensionează valoric resursa umană de care dispun.

Cunoștințele și deprinde­rile specifice unui comporta­ment preventiv s-au format în timp, sistematic, printr-o strategie bine motivată și ori­entată. Competența profesio­nală reprezintă capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințe și deprinderi în si-tuațiile cerute la locul de mun­că, la nivelul calitativ specificat. Persoanele desemnate de la întreprindere pe baza analizei de identificare și clasificare a riscurilor în urma avizului instanțelor reprezentative ale lucrătorului au elaborat pla­nul de protecție și prevenire, în care s-au stabilit măsuri de protecție și prevenire de natu­ră tehnică, igienico–sanitară, socială, organizatorică. Pentru stabilirea măsurilor tehnice or­ganizatorice și sanitare specifi­ce s-au identificat pericolele și evaluarea riscurilor pentru fie­care componentă a sistemului de muncă, executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă, mediu de muncă.

 

Vasile SILOCI,

inspector principal de muncă,

Inspectoratul Muncii al Sindicatelor

 

(va urma)