Mai mulţi primari îşi exprimă dezacordul faţă de amânarea, până în 2015, a aplicării Legii cu privire la finanțele publice locale. Aceştia spun că au aşteaptat de ani buni ca sistemul finanţelor publice să fie modernizat pentru a putea fi atrase investiţii în dezvoltarea localităţilor, iar acum există riscul ca această şansă să fie ratată. De cealaltă parte, reprezentanţii autorităţilor centrale afirmă că implementarea imediată a legii ar falimenta circa o treime din primării.
Nicolae Tudoreanu, primar al comunei Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, a precizat pentru „Vocea poporului” că sistemul existent descurajează eforturile autorităţilor locale de valorificare a bazei fiscale proprii. Problema e că primăriile care colectează mai multe venituri pe plan local primesc aceeaşi finanţare ca şi cele cu rezultate minime la acest capitol. Astfel, autorităţile centrale micşorează transferurile de la bugetul de stat către primării cu suma veniturilor colectate de acestea pe parcursul anului precedent.
„Ne dăm bine seama că în aceste condiţii statul nu are de unde lua mai mulţi bani pentru a finanţa investiţiile capitale de care au nevoie localităţile şi, de aceea, nu poate avea loc o dezvoltare locală. Cei din primării ar putea găsi surse suplimentare de venit, dar pentru aceasta e necesar să se facă regulă”, a menţionat Nicolae Tudoreanu.
În prezent, principala sursă de venit pentru majoritatea localităţilor este impozitul funciar, dar este necesară o reevaluare a bunurilor imobiliare pentru că sumele percepute, spre exemplu, pentru o casă cu două etaje, sunt de numai 20-25 de lei pe an.
Bugetele locale nu vor mai fi centrate pe cheltuieli, ci pe venituri |
Primarul a supus criticii practica actuală de elaborare a bugetelor locale. „Acum, primăriile calculează mai întâi cheltuielile, apoi veniturile proprii, iar ceea ce nu ajunge este acoperit din bugetul de stat. Această practică este una greşită, pentru că de la o comună la alta diferă atât problemele, cât şi cheltuielile”, susţine Nicolae Tudoreanu. Mai mult, primăriile nu pot bugeta investiţii capitale, ci numai cheltuieli curente. Dacă vor totuşi să realizeze proiecte investiţionale, primarii se străduiesc să cheltuiască doar 70-75 la sută din buget, pentru a folosi în acest scop sumele economisite, care vor apărea în sold pentru anul următor.
Noua Lege cu privire la finanțele publice locale prevede elaborarea bugetelor în funcţie de priorităţi, inclusiv planificarea investiţiilor capitale în obiecte cum sunt apeductele şi sistemele de canalizare, reparaţia drumurilor sau iluminatul stradal. Documentul instituie o formulă de repartizare a transferurilor de la bugetul de stat după trei criterii – numărul populaţiei, capacitatea fiscală şi suprafaţa comunităţii. Totodată, bugetele locale vor fi centrate pe venituri, nu pe cheltuieli, cum este acum, iar la baza lor va fi impozitul pe venit al persoanelor fizice.
În acest sens, s-a propus ca impozitul respectiv să fie transferat la locul de reşedinţă al contribuabilului, nu la cel de muncă. „Astfel, aşa cum lucrează taxa pe valoare adăugată pentru bugetul de stat, aşa va genera transferuri în bugetele locale impozitul pe venit. Acesta este în creştere, iar principalul e că n-o să ni se ia din venituri atunci când o să majorăm baza fiscală proprie, inclusiv din taxele locale şi din alte plăţi”, a accentuat primarul satului Feşteliţa.
Nicolae Tudoreanu a mărturisit că a fost antrenat în activitatea de elaborare a strategiei de descentralizare, care a durat trei ani şi la care au participat numeroşi experţi, inclusiv din străinătate. „S-a ajuns la un mecanism care să-i împace pe toţi, iar descentralizarea finanţelor publice locale va aduce beneficii şi administraţiilor centrale, pentru că existenţa unor capacităţi locale bune înseamnă realizări importante pentru acestea. Dividendele nu vor fi obţinute însă din primul an şi de aceea a fost prevăzut un fond de compensare a pierderilor pe care le vor suporta unele sate, inclusiv cele patru localităţi în care va fi pilotat proiectul în 2014”, a conchis Nicolae Tudoreanu.
În opinia directorului executiv al Congresului autorităţilor locale, Viorel Furdui, amânarea, pâ-nă în 2015, a aplicării legii în cauză ar putea însemna ratarea unei sanse uriaşe de îndreptare a lucrurilor din domeniul administraţiei în direcţia corectă. Argumentele privind falimentul unor comunităţi nu sunt întemeiate de vreme ce a fost prevăzut un fond de compensare a pierderilor. Viorel Furdui a apreciat că există o legătură strânsă între modernizarea sistemului privind finanţele publice locale şi toate problemele şi nereuşitele ţării noastre, inclusiv cele legate de dezvoltarea economică şi crearea locurilor de muncă.
Experţii au lucrat trei ani şi au elaborat un sistem care să-i împace pe toţi |
„Dacă nu există capacităţi şi stimulente la nivel local, investiţiile nu vin, iar acum soarta acestora este hotărâtă la nivel central de către oameni care nu au vreo legătură cu teritoriile şi din aceasta se iscă un şir de probleme”, a argumentat Viorel Furdui. Descentralizarea şi autonomia locală este o valoare europeană şi, cu toate că guvernările şi-au asumat, pe parcursul ultimilor 10-15 ani, angajamente în acest sens, realizările nu prea s-au făcut vizibile. Aceasta a fost una din principalele cauze ca Republica Moldova să nu poată depăşi statutul de ţară aflată sub monitorizarea Consiliului Europei.
Cu referire la aceleaşi angajamente, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a declarat în cadrul unei recente emisiuni televizate că, anterior, a existat o înţelegere între primari, Guvern şi Parlament ca legea în cauză să fie aplicată de la 1 ianuarie 2014. Aceste procese au fost finanţate de partenerii externi ai ţării noastre. Cu o lună în urmă, cei de sus au venit însă cu ideea de a amâna promovarea acestei legi. Şi, întrucât reprezentanţii Uniunii Europene şi ai SUA au spus că guvernanţii nu procedează corect, aceştia au propus drept compromis un proiect pilot, iar restul au amânat până în 2015, a mărturisit Dorin Chirtoacă.
Deputatul Valeriu Ghileţchi a povestit, în cadrul aceleiaşi emisiuni, că prevederea privind aplicarea legii respective de la 1 ianuarie 2014 a fost introdusă într-o recentă rezoluţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu o zi înainte ca aceasta să fie votată. Astfel, Guvernul nu a avut posibilitatea să reacţioneze la acest amendament şi urma să găsească ulterior o soluţie.
Valeriu Ghileţchi a menţionat că aplicarea din 2014 a legii nu este posibilă pentru că, în situaţia actuală, circa o treime din primării nu este capabilă să finanţeze nici cheltuielile administraţiei. Deputatul a mai opinat că localităţile selectate pentru proiectul pilot, care sunt din raioanele Basarabeasca, Ocniţa şi Râşcani, precum şi municipiul Chişinău, oferă diversitate şi analiza ce va fi efectuată pe baza acestora va oferi un tablou cuprinzător.