Un semn de coeziune și respect între angajator și angajați

Salariații vor dispune de tichete de masă din partea angajatorilor. Nu putem afirma cu exactitate când se va întâmpla acest lucru, dar carul s-a mișcat din loc. Sindicatele, care de mai bine de 10 ani promovează aceas­tă idee, au fost auzite de guvernanți. În ultima perioadă, au avut loc mai multe consultări publice, dezbateri la această temă, de implementarea tichetelor de masă fiind interesați le­gislativul, dar și organizațiile nongu­vernamentale.

Este un subiect care a trezit multe discuții în contradictoriu. Cu siguranță, în timp, proiectul de lege, la a cărui elabora­re se lucrează intens, va ajunge să fie dez­bătut în ședința în plen a legislativului.

Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai cunoscute beneficii pen­tru salariați. Or, practicile internaționale denotă că acestea reprezintă o sursă su­plimentară de venituri sau de economie, dacă vreți, în special, pentru angajații cu salariu minim.

În cadrul unor dezbateri la IDIS „Vii­torul”, președintele Parlamentului și unul dintre autorii proiectului, Andrian Candu, a precizat că vede tichetele de masă ca pe un instrument social și un venit net, ne­impozitat la angajați. Este o cheltuială din partea angajatorului, dar deductibilă.

„Prețul pentru un tichet a fost stabilit la 45 de lei și am luat în calcul coșul minim de consum și rata inflației. Pe lângă partea socială, presupunem că va exista și partea economică, cu un impact asupra vânzări­lor”, a precizat spicherul.

Dorin Vaculovschi, expert în econo­mie, a subliniat faptul că 

lipsa viziunii de ansamblu privind noul mecanism de funcționare a sistemului de politică socială  bazat pe tichete de masă împiedică o per­spectivă de implementare eficace a legii, iar conjunctura economică din Republica Moldova doar exploatează implementarea sistemului bazat pe tichete de masă.

„Avem intenția de a introduce un instru­ment de protecție socială. Suntem siguri că putem găsi formulele necesare pentru atingerea obiectivelor cu beneficii maxi­me pentru angajați. Optăm pentru discuții transparente pe marginea proiectului cu implicarea experților, a sindicatelor. Trebu­ie să ținem cont de faptul că statul e cel mai mare angajator”, este de părere depu­tata Valentina Buliga.

„Inițial, sindicatele au promovat o astfel de practică în Republica Moldova, preluând experiența sindicatelor din țările europene, mai cu seamă din Franța. Ideea ce a stat la bază e ca salariații să aibă o protecție suplimentară socială care să le asigure în primul rând sănătatea, alimentându-se co­rect pe parcursul zilei. S-a pornit și de la problemele care erau atunci. Pentru inca­pacitate temporară de muncă, cheltuielile din bugetul asigurărilor sociale depășeau 600 de milioane de lei. Iar introducerea tichetelor de masă constituia o modali­tate de a asigura protecție suplimentară salariaților în ceea ce privește  sănătate”, a menționat Sergiu Iurcu, șef adjunct al De­partamentului protecție social-economică de la CNSM.

Experți de la Expert–Grup au făcut și ei o analiză sumară a proiectului „Legii tiche­telor de masă”. Aceștia susțin că argumen­tarea în favoarea introducerii tichetelor nu e solidă. Un prim aspect se referă la spe­cificarea extrem de vagă a problemei ce urmează a fi rezolvată. Aceștia fac trimitere la practica internațională, unde tichetele de masă sunt utilizate, în mod cert, pentru a soluționa o problemă socială: asigurarea alimentării populației. Astfel, scopul aces­tora este de a garanta puterea de cumpă­rare necesară pentru procurarea produse­lor alimentare.