29 martie 2024
Chisinau
Dialoguri

Tudor ROȘCA: „După ce facem noi ordine, îmi place să văd străzile curate”

Loading
Dialoguri Tudor ROȘCA: „După ce facem noi ordine, îmi place să văd străzile curate”
Tudor ROȘCA: „După ce facem noi ordine, îmi place să văd străzile curate”
tudor-rosca

Foto: vocea.md

Tudor Roşca, şofer de categoria I, munceşte la întreprinderea municipală „Autosalubritate” de 40 de ani. În ultimii 15 ani, acesta se află la volanul au­tospecialei de marcă „Mercedes” pentru colectarea şi evacuarea deșeurilor. Da, e vorba anume de maşina mare de culoare oranj care vine zilnic la fie­care casă din oraşul Chişinău şi debarasează gunoiul adunat de pe străzi.

 

Tudor spune că nu a reuşit să-şi dea bine seama că a şi ajuns în prag de pensionare. La anul, el va avea dreptul legal să se pensione­ze. Dar nu intenţionează să plece de la servi­ciu – s-a obişnuit cu munca. Unde mai pui că nici pensia nu este chiar atât de mare încât să te poţi bucura de ea fără să-ţi faci griji. Şi el are de cine avea grijă, având o familie mare. Mândria lui sunt cele două nepoţele, care ştiu că „bunicul face un lucru bun”. Cea mai mare dorinţă a lui este ca sănătatea să-i permită să lucreze şi să-şi întreţină familia.

 

Specificul muncii

 

Cu alte cuvinte, Tudor Roşca a activat la întreprindere întreaga sa viaţă. Aici a ajuns, ca şi în profesie, de altfel, dintr-o întâmplare. Şi-a făcut serviciul militar la marină, printre interlocutorii lui permanenţi erau şi şoferi. Se pare că anume comunicarea cu ei l-a mo­tivat să-şi aleagă profesia – după armată, s-a dus să-şi facă studiile la Şcoala auto de la Teleneşti. Un consătean, care tocmai lucra la întreprinderea de salubritate din Chişinău, i-a propus: „Vino la noi, aici vei deprinde mai bine profesia, vei practica mai ușor”. Şi Tudor a acceptat. De ce nu, s-a gândit el, mai ales că şi pe atunci tinerilor specialişti fără experienţă le era mai greu să se angaje­ze. Aici i-au dat şi cămin, era tratat cu multă bunăvoinţă.

„Ni s-au creat condiţii bune”, îşi aminteşte el. Anual, vara ne odihneam la mare. Eram în centrul atenţiei în calitate de tânăr speci­alist. Mi-a plăcut, aşa că am rămas aici. Nici acum nu regret”.

 

g_dialoguri

Lipsa de cultură face mai complicată munca lucrătorilor Serviciului municipal de salubritate

De altfel, Tudor Roşca nu prea a avut timp să se gândească să-şi schimbe profesia sau serviciul, în virtutea orarului strict de mun­că pe care-l avea. „Nu-mi dau seama cum s-a întâmplat că am rămas aici atâţia ani. De fapt, nu prea aveam timp să mă gândesc, spune el. Practic, nu avem zile de sărbătoa­re sau de odihnă. Lucrez peste o duminică. Adică am două zile de odihnă pe lună. Așa e specificul muncii noastre. Muncim în ture, iar în caz de probleme sau de situaţii de forţă majoră – câte două ture la rând. Mă trezesc la ora patru dimineaţa, iau în grabă micul dejun, pentru că la cinci fără zece trebuie să ies din casă. La serviciu alimentez maşina, o pregătesc de lucru, trec examenul medical, fac testul de alcoolemie din sânge şi pe la ora şase ies în oraş. Lucrez până pe la trei-patru după-amiază. Alteori, când fac două ture, muncesc de la şase dimineaţa până la zece seara”. La întrebarea cum suportă familia acest regim, ne răspunde: „S-a obişnuit, nu prea are de ales”.

Totuşi, nu doar orarul intens de muncă este cauza din care Tudor nu are timp şi forţe să se gândească la un alt mod de a-şi câşti­ga existenţa. El îşi iubeşte munca, chiar şi în drum spre casă se mai uită prin împrejurimi, să vadă dacă nu e gunoi, dacă e totul curat. E plăcut când după serviciu lumea trece pe străzile curate şi nimic nu-i împiedică să sa­vureze plimbarea. Aceste cuvinte ne-au făcut să înţelegem că munca nu este un proces au­tomat pentru el. Este un lucrător responsa­bil şi chiar entuziast. Din aceste motive, el nu poate să înţeleagă indiferenţa şi nepăsarea cu care tratează unii oameni mediul ambiant şi pe semenii din jur.

Deseori, el și colegii lui sunt martori la ca­zurile când chișinăuienii aruncă intenționat gunoiul alături de tomberon, deși acesta-i gol și ar putea proceda omenește, cu bun simț.

Parcările neautorizate sunt o altă provoca­re pentru cei care evacuează gunoiul. Străzile sunt destul de înguste, iar automobilele lă­sate haotic între clădiri complică foarte mult lucrul gunoierilor. „Când venim dimineața, se întâmplă să găsim câte o mașina care stă chiar în fața tomberonului și noi nu avem de­loc acces spre el, se plânge Tudor Roșca. Cla­xonăm ca să fie evacuată mașina și să avem noi acces la tomberon, iar cineva aruncă cu vreun produs în noi, bunăoară, cu vreun car­tof. Se mai întâmplă să fim împroșcați și cu ouă. Chiar dacă șoferul autoturismului stă alături, adică nu mai este nevoie să-l cauți, să-l chemi, vede că nu ai acces la tomberon din cauza lui și oricum nu face nici o mișcare. Sau să vorbim despre strada Miorița. Acolo, pe marginea drumului, stau șase tomberoa­ne. Evacuăm gunoiul de acolo de câte 5-6 ori pe zi. Imediat cum plecăm, acestea din nou sunt umplute până la refuz. Dacă nu știi că noi evacuăm gunoiul, ai putea crede că aici nu se face ordine cu lunile. Apropo, gunoiul este aruncat la întâmplare. Dacă-i faci cuiva observație… odată chiar am fost amenințat. Așa sunt unii oameni. Este greu, însă, oricât ar fi de ciudat, ne descurcăm”.

Munca celor de la Regia „Autosalubrita­te” este una plină de nervi. De parcă n-ar fi suficient că oamenii au devenit, în general, mai nedisciplinați și au uitat de bun simț și norme de comportament, de multe ori și de­ciziile alogice și nejudicioase ale autorităților generează noi dificultăți. Bunăoară, în cen­trul orașului au fost amenajate platforme speciale pentru tomberoane. Dar nu s-a gân­dit nimeni că în așa fel devine mai complicat lucrul celor care descarcă conținutul tombe­roanelor. Platformele sunt mai înalte decât nivelul străzii, pentru a aduce tomberoanele până la autospecială, acestea trebuie să fie mai întâi coborâte, după care e nevoie să fie ridicate la loc. Este greu pentru angajații regiei. În plus, operația implică și costuri, fiindcă, după astfel de manipulări, rotițele tomberoanelor se uzează rapid sau chiar se deteriorează.

„Ori drumurile din perimetrul cartierelor, își deapănă Tudor firul gândului. Când con­struiesc un bloc nou, lasă o trecere îngustă până la tomberoane. Accesul devine impo­sibil. Respectiv, suntem nevoiți să mergem peste borduri, peste gazon. Din această cau­ză, se deteriorează anvelopele. Să știți că una constă nouă mii de lei. De ce nu s-ar consulta cu noi când construiesc?”

Tudor Roșca, șofer cu o experiență soli­dă, se plânge și de drumurile proaste. „Prin oraș mai este cum mai este, însă pe str. Uzi­nelor, pe unde transportăm gunoiul spre po­ligon, carosabilul e într-o stare deplorabilă. E imposibil să circuli, strada e toată numai gropi. Dacă până la stația de transbordare a deșeurilor mai ajungi, atunci deplasarea până la gunoiște îți dă mari bătăi de cap. Directorul face efort, mai repară drumul. Însă după ploi drumul revine la aceeași stare proastă”.

 

Apartenența la sindicate

 

Tudor Roșca este membru de sindicat chiar de când s-a angajat la întreprindere. „La unitatea noastră, am beneficiat mereu de condiții bune. Nu eram lipsiți de atenție, eram ajutați. Cei care munceau bine, nu aveau probleme”, ne spune acesta.

Pe timpuri, grație demersurilor sindica­telor, i-a fost repartizat un apartament. „Au scris despre mine că lucrez bine. În plus, am fost ales din partea întreprinderii în funcția de consilier raional, în trei legislaturi. Am fost radiat din lista generală a celor care-și așteptau rândul să primească apartament și într-un an m-am ales cu o locuință de servi­ciu. S-a întâmplat în 1984. Așa și am rămas să locuiesc acolo, iar mai târziu am privatizat apartamentul. La fel s-a întâmplat și cu au­tomobilul. Sindicatele au făcut un demers, în baza lui am fost inclus în lista de așteptare și peste jumătate de an m-am ales cu o mașină. Era în 1988”.

Mai târziu, Tudor Roșca a fost distins de mai multe ori cu diplome din partea orga­nelor superioare, inclusiv de către primarul general al capitalei, Serafim Urechean, din partea sindicatului de ramura „Sindindcom­service”, la care este afiliată „Regia Autosa­lubritate”.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand