Tuberculoza, maladie socială, care a afectat şi angajaţi din sistemul medical

Foto: mednkz.ru

Republica Moldova se plasează printre primele 18 state din regiunea europeană, care au o povară înaltă a tuberculozei, majoritatea statelor respective fiind din spaţiul post-sovietic. Totodată, ţara noastră se situează printre 27 de state din lume cu un nivel sporit de tuberculoză multidrogrezistentă.

Sărăcia şi indiferenţa faţă de propria să­nătate îi aduce pe mulţi la o boală pe care unii medici o apreciază mai periculoasă de­cât virusul HIV. „O astfel de situaţie s-a cre­at din cauză că mulţi dintre pacienţi se adre­sează tardiv la medic, chiar după 6-12 luni de la debutul bolii. Timp de un an, un bolnav cu TBC care nu urmează tratament poate in­fecta alţi 10-15 oameni sănătoşi”, a relevat Liliana Domente, directorul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chişinău.

„Tuberculoza apare acolo unde sunt pro­bleme în ceea ce priveşte nivelul de trai. Au un risc mai mare de a se îmbolnăvi de TBC persoanele care trăiesc în sărăcie, sunt supu­se permanent stresului, fumează şi consumă alcool în exces, persoanele care se alimen­tează neraţional”, precizează Lilana Domen­te. Ea a menţionat, totodată, că în ultimii ani s-a înregistrat o stabilizare a situaţiei epide­miologice privind tuberculoza.

„În anul 2015, la nivel de ţară, au fost înregistrate circa 3600 de cazuri noi şi re­cidive de TBC, cu 36 la sută mai puţin decât în anul 2005, când s-au înregistrat cele mai multe cazuri, şi cu 23% mai puţin decât în anul 2011. În perioada anilor 2011-2015, s-a majorat rata de succes la tratamentul pentru tuberculoză de la 62 la 79% printre cazurile cu tuberculoză sensibilă și de la 56 la 60% pentru tuberculoza multidrogrezistentă. De ce vorbim de 2011? Pentru că în perioada anilor 2011-2015 a fost implementat al pa­trulea Program Naţional privind Controlul Tuberculozei. În anul 2015 au decedat din cauza tuberculozei 406 persoane, cu 20% mai puţin decât în anul 2014 şi cu 38% mai puţin decât în anul 2011. În acelaşi timp, s-a majorat numărul bolnavilor de tuberculoză, care trăiesc cu HIV, de la 5 la 9% (anii 2012-2015). Datele respective cuprind şi raioanele de est ale ţării, unde incidenţa, mortalitatea şi cazurile de abandon al tratamentului an­tituberculos sunt mai mari decât pe malul drept al Nistrului”, susţine directoarea In­stitutului de Ftiziopneumologie „Chiril Dra­ganiuc”.

Tratamentul tuberculozei sensibile du­rează 6-8 luni, perioadă din care pacienţii se tratează în spital 1-2 luni, după care nu prezintă pericol de infectare, dar trebuie să finalizeze tratamentul acasă. Tuberculoza multidrogrezistentă se tratează timp de 18-24 luni, în funcţie de gravitatea bolii, dintre care 4-8 luni pacientul le petrece în staţio­nar.

„Această maladie se tratează dacă paci­enţii urmează tratamentul până la urmă, la indicaţia medicului, iar abandonarea trata­mentului poate conduce la dezvoltarea unei forme mai grave a bolii, care rezistă la mai multe tipuri de medicamente. În cazul în care pacientul iniţiază tratament foarte târ­ziu, pronosticul poate fi rezervat”, a precizat sursa citată.

În ţară există trei staţionare unde se tra­tează bolnavii cu TBC – Institutul 

de Ftizi­opneumologie „Chiril Draganiuc” din Chi­şinău, o filială a institutului, care se află în satul Vorniceni, raionul Străşeni, Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie, care de­serveşte pacienţii cu TBC din municipiul Chişinău, şi un departament pe lângă Spi­talul Municipal Bălţi, care deserveşte bol­navii de tuberculoză din regiunea de nord a ţării. În curând, la Vorniceni va fi redeschisă o secţie de 240 de paturi, unde se vor trata bolnavi cu TBC.

O maladie socială, cu consecințe grave

Maladie socială, tuberculoza nu a ocolit nici angajaţi ai staţionarelor unde se tra­tează această maladie. „Aceşti bolnavi fac şi ei parte din populaţia Republicii Moldo­va şi riscă şi ei să facă TBC. De obicei, sunt persoane ce suferă de unele maladii croni­ce, care slăbesc imunitatea organismului, cum ar fi diabetul zaharat, persoane care administrează tratamente imunosupresive, oameni care suferă de patologii ale sângelui ş.a. În anul 2010, s-au îmbolnăvit de tuber­culoză trei angajaţi ai Institutului de Ftizio­pneumologie „Chiril Draganiuc”, iar în anul 2011  – patru persoane. Toţi salariaţii respec­tivi sufereau de boli care le-au slăbit imuni­tatea. Atunci am pus problema de a revedea controlul infecţiei în instituţie şi am adoptat un nou pachet de documente și măsuri în acest sens – am înăsprit controlul adminis­trativ al infecţiei tuberculoase. Am revăzut şi controlul ingineresc – a fost reparat sis­temul de ventilaţie în laboratoare şi în ca­binetele de bronhoscopie, unde personalul medical este expus unui risc sporit de a face TBC. La clinica Vorniceni funcţionează, de asemenea, un sistem de ventilaţie mecani­că, ce minimizează riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză. Totodată, am instalat în toate saloanele pacienţilor şi pe holurile Institu­tului „Chiril Draganiuc” lămpi ultraviolete ecranate, care sunt aprinse timp de 24 de ore din 24. Am investit mult şi în echipamen­tul personal – toţi medicii sunt asiguraţi cu respiratoare, care se îmbracă în loc de măşti chirurgicale, acestea împiedică răspândirea infecţiei, iar pacienţii cu tuberculoză au fost asiguraţi cu măşti chirurgicale. După im­plementarea măsurilor respective, în 2012 şi 2013 nu a fost înregistrat nici un caz de TBC în rândurile angajaţilor instituţiei. Din păcate, am avut câte un caz de îmbolnăvire în anii 2014 şi 2015, toate aceste persoane nu erau din rândul personalului medical, care contactează direct cu pacienţii cu TBC, dar aveau o imunitate compromisă. Şi de la începutul  anului 2016, un electrician care activează la instituţia noastră a făcut TBC, persoana nu a avut contact direct cu paci­enţi cu tuberculoză, boala fiind determinată de alte boli cronice, precum şi de consumul excesiv de alcool şi de fumat”, a menţionat Liliana Domente.

Potrivit prevederilor Contractului co­lectiv de muncă la nivel de unitate, semnat de administraţia şi comitetul sindical al in­stituţiei, salariaţii de la „Chiril Draganiuc” trec un examen medical obligatoriu o dată în an, inclusiv un screening pentru tuber­culoză.

„Aceasta ne ajută să depistăm tuberculo­za la stadii când ea nu este contagioasă şi nu prezintă pericol pentru alte persoane. Am avut angajaţi care au făcut tuberculoză multidrogrezistentă până a se angaja la noi în spital, iar după aceasta au făcut o recidi­vă, pe fond de stres. S-a întâmplat în anul 2010. Din anul 2011 încoace, am reuşit să izolăm cabinetele medicilor de saloanele pacienţilor, astfel că acestea se află în aripi separate, ceea ce minimizează, de aseme­nea, riscul de a contacta tuberculoza. Po­trivit aceluiaşi contract, persoanelor care activează în condiţii nocive li se distribuie zilnic 0,5 litri de lapte, acestea beneficiind şi de un supliment la salariu pentru nocivi­tate, în mărime de 180-200 de lei, aşa cum prevede  o hotărâre de Guvern”, a punctat Liliana Domente.

Sunt puţini oameni care vor să se angajeze în spitalele de ftiziopneumologie

Solicitat de ziarul „Vocea poporului”, Mi­hail Dutca, consilier principal la Federaţia Sindicală „Sănătatea”, a spus: „Sunt puţini medici şi asistente medicale, în general, oa­meni de alte profesii, care ar dori să activeze în spitalele de ftiziopneumologie din ţară, pentru că au frică să nu se molipsească de tuberculoză. În acelaşi timp, şi cadrele me­dicale din alte instituţii, cum ar fi Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Dermatologic şi Maladii Comunicabile, chi­rurgii din diferite secţii, au un risc mai mare de a contacta anumite boli contagioase, cum ar fi hepatita sau virusul HIV, dacă nu sunt respectate anumite reguli de protecţie. Con­venţia Colectivă la nivel de ramură pentru anii 2014-2017, semnată de Federaţia „Să­nătatea”, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, are un capitol separat, dedicat securităţii şi sănătă­ţii în muncă. Potrivit prevederilor convenţi­ei, angajatorul se obligă să asigure exame­nul medical periodic, vaccinarea şi testarea psihologică a salariaţilor şi să acorde gratuit materiale igienico-sanitare şi echipament de protecţie individual şi de lucru”.