Guvernul Republicii Moldova a demarat un proces amplu de restructurare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), în încercarea de a salva una dintre cele mai importante infrastructuri strategice ale țării, aflată într-o criză financiară profundă.
Anunțul vine din partea Agenției Proprietății Publice (APP), care, prin vocea directorului său general, Roman Cojuhari,a confirmat inițierea unui proiect de hotărâre guvernamentală, menit să reorganizeze din temelii sectorul feroviar. Reforma este ghidată de noul Cod Feroviar, adoptat în februarie 2022, care propune o separare clară între gestionarea infrastructurii feroviare și operarea serviciilor de transport – fie ele de pasageri sau de marfă.
„Reforma urmărește alinierea la standardele europene. Infrastructura va rămâne sub controlul CFM, în timp ce activitatea comercială – transportul și întreținerea parcului de locomotive și vagoane – va fi gestionată de o entitate separată, o societate comercială cu capital integral de stat”, a declarat Cojuhari într-un comunicat oficial.
Un sistem în colaps
Planurile de reorganizare vin într-un context economic tot mai dificil pentru CFM. După scăderea abruptă a tranzitului feroviar din Ucraina în vara anului 2022, ca urmare a redeschiderii portului Odesa, veniturile companiei s-au prăbușit, ducând la întârzieri salariale masive și la proteste repetate ale angajaților.
Începând cu septembrie 2024, CFM a trecut la un regim de lucru redus, de patru zile pe săptămână, ca măsură de avarie pentru diminuarea costurilor. Însă măsurile nu se opresc aici. Reduceri de personal sunt, de asemenea, pe masă – aproximativ o mie de pensionari activi ar putea fi concediați în cadrul unui program mai larg de optimizare.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că reorganizarea este nu doar necesară, ci și urgentă. „Transportul feroviar trebuie să devină competitiv, digitalizat și mai puțin birocratic. Statul are datoria de a investi în infrastructură, dar partea operațională trebuie să funcționeze după reguli economice clare”, a declarat Bolea într-un interviu acordat unui post de televiziune.
Investiții pe termen lung
Pentru a susține acest efort de redresare, Guvernul ia în calcul semnarea unui contract multianual între Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și CFM, prin care statul s-ar angaja să aloce anual până la 400 de milioane de lei timp de cinci ani. Fondurile vor fi destinate întreținerii și modernizării rețelei feroviare, iar consultările publice în acest sens sunt deja în desfășurare.
APP a anunțat că propunerile privind reorganizarea CFM pot fi trimise până pe 25 aprilie, oferind astfel un interval scurt pentru dezbateri, dar care ar putea defini viitorul unei industrii aflate la răscruce.
Reamintim că feroviarii au protestat de mai multe ori pentru că nu le sunt achitate restanțele salariale de mai mult de jumătate de an. Sindicatele i-au susținut pe angaja-ții de la CFM, participând împreună cu ei la proteste și atrăgând atenția factorilor de decizie ai statului asupra problemelor acestor salariați. Este de menționat faptul că în jur de o mie de pensionari care continuă să lucreze la Calea Ferată din Moldova ar putea rămâne fără lucru în urma reducerilor de personal, anunțate recent de CFM, în contextul procesului amplu de optimizare a cheltuielilor.
În ciuda aspectului tehnic, reorganizarea CFM are o miză strategică majoră: viitorul legăturii Republicii Moldova cu regiunea, securitatea energetică, dar și capacitatea de a participa eficient în coridoarele de transport europene.
Cu o rețea feroviară care odinioară reprezenta un pilon economic regional, dar care astăzi se confruntă cu datorii, infrastructură învechită și o forță de muncă în declin, reformarea CFM nu mai este o opțiune, ci o obligație. Întrebarea rămâne: poate această reformă să readucă trenul Moldovei la parametrii optimi? Sau este deja prea târziu?
