17 mai 2021
Chisinau
Varia

Tradiţii şi obiceiuri populare de Paşte

Loading
Varia Tradiţii şi obiceiuri populare de Paşte
Tradiţii şi obiceiuri populare de Paşte
ziarullumina.ro

Pe 2 mai, creștinii ortodocși vor sărbători Învierea Dom­nului. Paștele, cum denumesc românii această mare sărbă­toare, își are etimologia în cuvântul ebraic ”pesah” care înseamnă ”trecere”. Paștele creștinilor este, în primul rând, sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui model vor învia toți creștinii. În tradiţia orto­doxă, Paştele este şi un bun prilej pentru ca cei plecaţi să se întoarcă acasă la familie şi toţi cei dragi.

Gospodinele din Moldova în aju­nul Paștelui vopsesc ouăle în culoa­rea roșie, ce simbolizează sângele Mântuitorului Iisus Hristos. De ase­menea, ele coc și cozonacul, iar în noaptea de Înviere duc bucatele la biserică pentru a fi sfințite. Fiecare creştin se întoarce acasă având lu­mânarea aprinsă, apoi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afu­mându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.

În dimineața Paștelui, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, gest care simbolizează puterea şi puritatea. Tradiția spune că din pri­mul ou ciocnit în ziua de Paşte trebu­ie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. În mai multe sate din Moldova, oamenii își spală faţa cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. În acest fel, oamenii cred că vor fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Cel care se spală ultimul ia banii.

Se mai spune că persoana cărei ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul.

În unele regiuni ale țării, după ce oul roșu a fost mâncat, coaja se arun­că la rădăcina unui copac cu flori. Se spune că acela este momentul când vine cu adevărat vremea bună.

 

Sărbătoarea Învierii Domnului este un prilej de a trăi clipe de bucurie sfântă

 

Dacă ai ciocnit un ou cu două găl­benuşuri în prima zi de Paşte, pregă­teşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

Așezându-se la masă creștinii mă­nâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Masa de Paște se caracte­rizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paști se servește mielul copt. Sacrifi­carea mielului la această sărbătoare este preluată din practici precreștine, pentru a marca începutul perioadei de renovare a timpului. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui, este identificat simbolic de creștini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizată moartea sa fizică.

Copiii născuţi de Paşte sunt bine­cuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

Apa din fântână luată în noaptea de Paște era considerată cu proprie­tăţi magice. Dacă stropeai cu ea prin casă puteai să te izbăveşti de rele și nelegiuiri.

În perioada Paștelui nu este bine să te îmbeţi și să te înfurii.

Dacă domnișoara vrea să se mă­rite cât mai repede, atunci în timpul slujbei ea trebuie să rostească: „În­vierea lui Hristos! Trimite-mi-l pe cel sortit!”

În trecut, oamenii ieșeau de Paște în sat să se dea în scrânciobul mare. Leagănul a prezentat un prilej ideal pentru împrietenirea tinerilor, intrând în strânsă legătură cu hora de la săr­bători. În unele sate, invitatul fete­lor mari la joc era urmat de datul în scrânciob, ceea ce însemna o treaptă nouă în pregătirile pentru mariaj. Tot­odată, scrânciobul concentra un sim­bolism religios, magic, cu semnificații distincte legate de primăvară și de întemeierea unei noi familii.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și