Tehnologiile avansate, o oportunitate de creștere economică

 

 

Nanotehnologiile… Posibil că sunt puțini dintre cei care ar putea explica sensul acestui cuvânt, însă, din câte se pare, toți au auzit această noțiune, or în mass-media aceasta este utilizată extrem de des. Cum altfel, dacă anume aceasta este tendința mondială în dezvoltarea tehnologiilor în sec. XXI. De notat că țara noastră a fost printre primele din CSI care a aprobat un pro­gram național în domeniul nanotehnologiilor. Apropo, în SUA, un astfel de document a apărut în 2000, în Germania – în 2002, în Rusia – în 2003.

 

Prima întrebare care-i vine în minte unui cetățean de rând: la ce bun o țară mică și săracă, precum e a noastră, să im­plementeze tehnologiile înalte? Oare nu avem suficiente griji și nevoi? Anatolie Sidorenco, directorul Institutului Ingine­rie Electronică şi Nanotehnologii al AȘM, are pregătit un răspuns fundamentat din punct de vedere economic.

 

Experiență internațională

 

Potrivit șefului acestei instituții, ex-periența internațională ne demonstrează extrem de clar că doar prin dezvoltarea domeniilor scientointensive și, mai ales, a producției cu o valoare adăugată înal­tă, putem asigura creșterea economiei. În acest context, dumnealui evocă exemplul Braziliei. „În anii 50, aceasta era catalo­gată cu peiorativul „republică bananieră”. Țara dominată de sărăcie nu producea ni­mic în afară de produse agricole. În anii ‘70, guvernul înțelept a recurs la o mișcare revoluționară, achiziționând de la nemți uzina „Volkswagen”. Pentru a fabrica au­tomobile moderne, este nevoie să fie dez­voltate circa 50 de întreprinderi paralele care, la rândul lor, au nevoie de specialiști, iar pentru instruirea acestora, respectiv, sunt necesare universități. Dezvoltând o direcție de producție, aceștia au făcut să crească întreaga economie”.

 

Moldova demult s-a integrat în Europa prin intermediul științei

 

În opinia lui Anatolie Sidorenco, producția agricolă nu poate asigura renașterea economiei. Pentru ca țara noastră să poată ocupa un loc demn în lume, să nu rămână doar un „furnizor de muncitori emigranți”, are nevoie să coopereze cu alte state, nu să le „deservească”. Acest lucru deja se întâm­plă în domeniul științei. Savanții moldo­veni, în special, Institutul de Nanotehno­logie, sunt implicați în mai multe proiecte internaționale la care participă pe picior de egalitate cu colegii lor de peste hotare. Savanții noștri creează imagine țării la ni­vel mondial, iar grație acestui fapt, în Mol­dova sunt atrase investiții străine, inclusiv pentru dezvoltarea de noi tehnologii.

„Moldova demult s-a integrat în Eu­ropa prin intermediul științei, ne asigură dumnealui. Suntem o țară mică, iată de ce implementarea unor genuri de producție cum sunt, bunăoară, industria chimică și siderurgia, care necesită spații și teritorii mari, nu este rațională și nici avantajoa­să sub aspect economic, întrucât e prea puțin probabil ca acestea să fie competi­tive. Și e cu totul altceva când vine vorba de producția scientointensivă – microe­lectronică, nanotehnologii, care chiar pot fi dezvoltate”.

 

Noile tehnologii, în beneficiul țării

 

Institutul de Nanotehnologii este unul relativ tânăr. Acesta a fost fondat în 2006 și a avut un impact benefic atât pentru știința fundamentală, cât și pentru eco­nomia națională. În statele de personal se regăsește aproximativ același număr de colaboratori științifici implicați în studi­erea noilor fenomene fizice și de ingineri care se ocupă de elaborarea echipamente­lor și aparatelor: 60 și, respectiv, 70.

Potrivit lui Anatolie Sidorenco, dezvol­tarea ambelor direcții – cercetările fun­damentale și cercetările aplicate – este extrem de importantă. Astfel, știința fun­damentală oferă Institutu­lui, Academiei de Științe și țării în general o imagine benefică și autoritate la ni­vel internațional. Cercetările științifice le permit savanților autohtoni să fie încadrați în proiecte internaționale și să se dezvolte, precum și să atragă în țară investiții impor­tante de peste hotare. La rândul lor, cer­cetările efectuate de ingineri oferă soluții pentru necesități concrete ale economiei naționale. Apropo, o treime din bugetul Institutului pentru anul 2014 a fost asigu­rat din granturi și proiecte internaționale câștigate.

Șeful institutului consideră că în viitor este necesar de a spori cota activităților aplicate, chiar dacă și anterior au fost re­alizate mai multe lucruri pentru diferite domenii – industrie, agricultură, mediu, medicină.

Anul trecut, datorită elaborărilor Insti­tutului, în rețelele de distribuție „Chișinău-Gaz” au fost instalaţi 24 de senzori de fiabilitate sporită. Pentru a evita acciden­tele, aceștia monitorizează situația non­stop, transferând informații despre starea rețelelor la dispeceratul central. Institutul intenționează să elaboreze în viitor aseme­nea dispozitive cu sarcini specifice pentru „Apă–Canal” și „Termocom”. Poate atunci facturile pentru apă și încălzire vor deveni mai puțin „usturătoare”?!

În acelaşi timp, Institutul lucrează la protecția mediului. El dezvoltă sisteme electronice de monitorizare a apelor de suprafață și subterane din Republica Mol­dova – nivelul, calitatea lor pentru a pro­gnoza eventual inundațiile sau seceta.

O altă direcţie de activitate este agri­cultura. În 2009, a fost creat un laborator pentru testarea rachetelor antigrindină. „Grindina constituie un flagel pentru agri­cultură. Acum trei ani, când nu se achiziţi­onau rachete suficiente, prejudiciul cauzat de grindină în nordul Moldovei a depășit 100 de mln de dolari. Apropo, costul ra­chetelor achiziționate pentru anul întreg se ridică la două mln de dolari”, spune Anatolie Sidorenco.

În perioada sovietică, singurul centru de testare a rachetelor antigrindină era la Obninsk. Acesta deservea toate serviciile antigrindină din uniune. După prăbușirea URSS, Moldova era nevoită să prezinte materialele pirotehnice pentru cercetări trecând trei frontiere. Dar savanţii mol­doveni au câștigat un grant și au creat ei înșiși un analog de proporții mai mici al standului de testare. Ne-a costat 400 de mii de lei, pe când cel mai apropiat stand din Linz (Austria) costă 1,5 milioane de euro. Apropo, al nostru oferă același set de parametri necesari testărilor de rachete antigrindină. Din 2010, el deservește nu numai necesitățile Republicii Moldova, dar și ale Bulgariei.

Institutul a elaborat aparate și dispozi­tive specifice și pentru medicina țării. De exemplu, dispozitive de înaltă frecvență de efecte nontermice pentru persoană sau dispozitiv care răcește capul pacientului în timpul intervenţiei neurochirurgicale.

 

 

Acum, savanţii lucrează la un proiect internațional, al cărui scop principal este de a produce prototipul de lucru al așa-numitului ventil spin. Pe baza acestuia va fi creat un cip care poate funcționa de o mie de ori mai rapid decât actualul. „Este pentru posturile de comandă de zbor, dis­pecerate, sisteme de apărare antirachetă – în cazul în care doriți un calculator de mare viteză. Datorită noului cip, capacita­tea va creste de o mie de ori”, a menţionat Sidorenco.

 

Şi despre sindicate

 

Sindicatul instituţiei activează din mo­mentul fondării. Iar actualul lider, s-ar putea spune, e un sindicalist ereditar. Tatăl său, Serghei Sidorenco, a condus Consiliul Republican al Sindicatelor, iar el este membru al sindicatelor din 1970. Așa că înțelege importanța cooperării cu sindi­catele.

„Într-o organizaţie normală, sindica­tele cooperează cu administrația. Am un mare respect faţă de organizația sindicală și colaborez intens cu ea. Împreună re­zolvăm problemele sociale și personale ale angajaților, creăm pentru ei condiții normale şi sănătoase de muncă. Împreu­nă am solicitat debranșarea de la rețeaua centrală și instalarea încălzirii autonome. Datorită acestui fapt, în încăperi este cald. De asemenea, am instalat aparate de aer condiționat, am efectuat reparaţii, am înlo­cuit ferestrele şi planificăm şi mai departe să lucrăm în mod colectiv”, povesteşte Si­dorenco despre cooperarea cu sindicatele.