Tatiana VÎRLAN: „A vorbi o altă limbă presupune o încadrare în cultura acestei limbi, a te lăsa cucerit de vraja ei”

Tatiana Vîrlan este o tânără moldoveancă îndrăgostită de cultura franceză. Acum e studentă în anul II la Universitatea din Strasbourg, Facultatea de Drept, și ne împărtășește experiența și impresiile sale.

 

– De ce ai ales să înveți anume în Franța?

– La început a fost o dorință, ulterior am simțit nevoia de a ieși din confortul și stan­dardul propus de sistemul de învățământ din țara noastră. Și, desigur, dorința de a conti­nua să acumulez mai multe cunoștințe.

– A fost inițiativa ta de a pleca peste hotare să faci studii sau ai fost în­drumată de cineva?

– A fost o decizie luată de mine. Însă a fost susținută și de părinți, și de profesori.

– Cum de ai reușit să fii admisă la această universitate?

– Admiterea la această universitate presu­pune anumite rigori la aplicarea dosarului, pe care l-am depus prin intermediul Alianței Franceze cu sediul la Chișinău. Dosarul tre­buia să conțină: Certificatul de cunoaștere a limbii franceze (care este asigurat de gesti­unea pedagogică și administrativă a CIEP – Centre international d’études pédagogiques), suita de note din clasele liceale (a 10-a; a 11-a; a 12-a, I semestru) și motivația care se conține, de asemenea, în dosar și se cere a fi completată cu rigoare și eleganță. Datorită cunoașterii foarte bine a limbi franceze și no­telor mari de la liceu, am fost admisă.

 

Moldova nu trebuie privită ca o povară, ci ca pe o carte de învățătură, ca o lume din care facem parte și noi

 

– Cât de greu sau ușor te-ai acomo­dat la stilul de viață de acolo și la sistemul de învățământ?

– Acomodarea la stilul de viață și la siste­mul de învățământ a trecut cu brio în primul an. Aceasta este, în același timp, o iluminare, un fel de ieșire a omului din confortul na­tal. Încă sunt în perioada de tranziție și cea a descoperirilor. Sistemul de învățământ și conceptul general al acestuia este, evident, unul nou, față de cel din mediul liceal.

– Cum e să studiezi într-o altă lim­bă decât româna?

– E ca și cum te-ai fi îmbrăcat într-o haină nouă și începi să-i simți comoditatea. A vorbi o altă limbă presupune o încadrare în cultu­ra acestei limbi și o gândire care e alta decât cea românească. Ca să o poți asimila în toată plenitudinea și splendoarea ei, trebuie să o cucerești ca pe o redută și să te lași cucerit de vraja ei. E un fel de altă lume, unde nu sunt miorițe, cuvinte precum dor și mămăli­gă, care sunt doar în limba română. Oricum, este o cultură frumoasă și bogată.

– Cât de scumpe sunt studiile la această universitate?

– Am achitat o taxă de înscriere adminis­trativă la facultate de 184 de euro. Mai adău­găm aici și taxa pentru securitatea socială și asigurarea medicală. În rest, nimic, studiile sunt gratuite.

– Care sunt condițiile de acolo?

– Totul e modern. Universitatea, în speci­al, Facultatea de Drept, ne oferă săli de stu­dii dotate cu aparate tehnice, întrucât acestea permit reprezentarea subiectelor sub o formă accesibilă tuturor. De asemenea, universita­tea dispune de un site ce conține informații despre toate actualitățile universității/facultăților, orar, platformă unde sunt pla­sate documente de către profesori, arhive, studii necesare pregătirii și la care au acces toate cadrele didactice și studenții, astfel încât e foarte ușor să te orientezi. Este una dintre cele mai dotate, aflându-se în Top 100 de universități cele mai bune din lume, după clasamentul din Shanghai 2014. Astfel, le oferă studenților, cercetătorilor, profesorilor biblioteci care, pur și simplu, te invită la di­aloguri imaginare cu mari personalități din diferite epoci și țări.

– Care consideri că sunt avantajele și oportunitățile pe care ți le oferă universitatea la care înveți ?

– Cred că, în primul rând, este faptul că diploma de licență este recunoscută în spațiul Uniunii Europene. De asemenea, este o oportunitate de a studia într-un mediu lipsit de corupție, în care se pune accent pe o pregătire foarte bună a specialiștilor și a cer­cetătorilor științifici, cu scopul de a contribui la dezvoltarea științei în general și, în parti­cular, în țara respectivă. Până în prezent, au fost înregistrați 18 laureați ai Premiului No­bel care au absolvit Universitatea din Stras­bourg.

Cred că studiile făcute aici îmi vor asigura și un loc de muncă decent. În același timp, studiile peste hotarele țării presupun călăto­rii și explorarea unor culturi noi și concepte de viață diferite (dacă, la început, călătoriile ar putea fi considerate ca fiind doar vizite și check-in-uri pe facebook, acum eu așprefera să le consider ca fiind mijlocul primordial de formare a unui om adaptat social).

– Ce te-au impresionat cel mai mult în acest mediu nou pentru tine?

– Lucrul cel mai impresionant este, de fac­to, simbioza dintre orașul cu toată splendoa­rea lui, delicatețea arhitecturală și oamenii de aici. Este o lume organizată. Aici, lumea este într-o armonie cu actualitatea. Despre amabilitatea oamenilor trebuie de scris un capitol aparte, o secțiune despre eleganța cu­vântului mentorilor universitari. Sunt mul-te locuri de o frumusețe demențială, care te surprind dintr-odată. De exemplu, Ca-tedrala Notre-Dame din Strasbourg, care este cunoscută ca fiind una dintre cele mai frumoase catedrale gotice din Europa; La Petite France, cartier istoric. De asemenea, aici se află sediile unor instituții ale Uniunii Europene: Parlamentul European și Consi­liul Europei, care m-au impresionat foarte tare.

– Care sunt planurile tale de viitor în ceea ce privește studiile? Dorești să revii în țară, să activezi sau vei rămâne acolo?

– O să vedem. Așadăuga aici că, datori­tă instaurării unei noi epoci a europenizării, globalizării, multiculturalității, nu consider relevant faptul de a ne plânge că studenții noștri pleacă peste hotare și nu vor reveni. Acest „nu vor reveni” este ars, pentru că de­mersul național-identitar al țării noastre tre­buie să-și aibă oglindire în lumea întreagă. Hai să nu luăm Moldova ca pe o povară, ci ca pe o carte de învățătură, ca o lume din care facem parte și noi, chiar dacă am zburat pe alte meleaguri. Sufletul și rădăcinile tot aici ne-au rămas.

– Ce le-ai recomanda studenților care își doresc să plece la studii pes­te hotare, în Franța, în special?

– Din partea mea, urmați-vă linia propriu­lui ego, faceți ceea ce vă spune inima voastră. Lăsați libertatea cuvântului și a dorințelor să acționeze. Totodată, informați-vă din timp despre toate procedurile și demersul aces­tora pentru aplicarea dosarului, înscrierea la facultate, concentrați-vă spre testul de eva­luare a cunoștințelor în limba dată și formați legături cu studenții deja stabiliți în Franța sau în altă parte.

 

Interlocutor: Adela ȘEVCIUC