Economia informală și spălarea de bani constituie unul din subiectele cărora sindicatele le acordă o mare atenție. Lupta cu acest flagel, prin prisma apărării drepturilor salariaților, este unul din obiectivele de bază ale CNSM.
„Lucrătorii angajați în economia informală au tot mai multe probleme la locul de muncă. Ei nu beneficiază de o protecție corespunzătoare, iar când ajung la vârsta de pensionare primesc o pensie mizeră, deoarece angajatorul a efectuat defalcări minime în buget”, a declarat Oleg Budza, președintele CNSM.
În Republica Moldova, economia informală ocupă circa 50% din cea oficială.
Spălarea de bani a constituit și subiectul unei analize ample realizată de experții de la Expert-Grup.
„Pentru Republica Moldova, spălarea de bani a devenit un subiect de mare actualitate, în măsura în care, relativ recent, sistemul bancar național a fost ținta unor ample acțiuni de acest gen. Cu o economie în tranziție, cu un nivel înalt de corupție și cu un sistem financiar pe alocuri slab supravegheat, țara noastră a devenit ținta unor grupări regionale sau chiar mondiale de spălare a banilor. Toate au avut același punct de pornire și anume momentul în care sectorul bancar a trecut aproape în totalitate sub controlul unor acționari netransparenți, cu interese obscure. În consecință, cele mai răsunătoare cazuri de spălare de bani prin intermediul unor bănci autohtone s-au petrecut în această perioadă, respectiv, cazul „Laundromat”și fraudele de la Banca de Economii”, menționează autorii lucrării.
Astfel, potrivit unor investigații jurnalistice, confirmate ulterior de autorități, în perioada anilor 2010–2014, prin sectorul bancar autohton au fost trecute circa 20 mlrd. USD proveniți din Federația Rusă, fapt ce a transformat Republica Moldova într-un vehicul de spălare a banilor de proveniență ilicită și transferare ulterioară către state de destinație. În același timp, pe lângă episodul „Laundromat” și fraudele de la Banca de Economii, s-au dezvăluit mecanisme specifice procesului de spălare a banilor, așa cum acesta este recunoscut la nivel internațional. Implicarea unor politicieni sus-puși, corupție la nivel înalt, mijloace financiare obținute fraudulos sau utilizarea unor entități off-shor sunt doar cele mai importante elemente care au permis crearea și activarea unor mecanisme complexe de spălare a banilor utilizând sistemul bancar național.
Analiștii vin și cu soluții. „Pentru a proteja sistemul economic, orice stat are nevoie de un cadru instituțional și legislativ adecvat, orientat spre prevenirea și combaterea spălării de bani. Încă de la adoptarea primului Cod penal, au fost incluse prevederi specifice combateri spălării de bani. Ulterior, legislația din acest domeniu a fost treptat modernizată, de la Legea privind depistarea veniturilor din infracțiuni grave, din anul 1993, până la cea mai nouă Lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor, din 2016. Chiar dacă anumite prevederi evoluează, obiectivul central rămâne același – prevenirea și combaterea spălării de bani în scopul protejării drepturilor și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și cele ale statului”, concluzionează experții.
