Suspendarea contractului individual de muncă: subtilități și urmări

Vă rog să ne spuneți dacă, la suspendarea contractului individual de muncă, emiterea ordinului este obligatorie în toate cazurile. Și în ce situații  angajatorul nu poate re­fuza suspendarea contractului din inițiativa salariatului? Care sunt urmările suspendării contractului individual de muncă asupra calculării vechimii în muncă ce oferă drep­tul  la concediu de odihnă anual?

Emilia Luchian, orașul Leova

 

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

La suspendarea contractului individual de muncă, emiterea ordinu­lui nu este obligatorie în toate cazurile de suspendare a contractului. În acest sens, legislația prevede unele excepții.

Și anume. Potrivit art. 75 alin. (4) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă și reluarea activității de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 76 lit. a), b) și d) și art. 78 alin. (1) lit. b prim) și e), se face prin ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) an­gajatorului, care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură sau prin altă modalitate, care permite confirmarea recepționării/înștiințării, cel târziu la data suspendării contractului individual de muncă sau a reluării activității de muncă.

Astfel, cazurile exceptate (pentru care nu este necesară emiterea ordinului la suspendarea contractului individual de muncă și reluarea activității de muncă), prevăzute la art.76 lit. a), b) și d),  se referă la suspendarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților, în caz de: a) concediu de maternitate; b) boală sau traumatism; d) instituire a carantinei, în baza certificatului de concediu medical, eliberat salariatului conform legislației, iar cele prevăzute la  art. 78 alin. (1) lit. b prim) și e) vizează suspendarea con­tractului individual de muncă din inițiativa salariatului în caz de: b prim) concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilități cu durata de până la doi ani și e) condiții de muncă nesatisfăcătoare din punct de vedere al protecției muncii.

Cu referire la suspendarea contractului individual de muncă la inițiativa salariatului, dispoziția art. 78 alin. (1) din Codul muncii are un caracter imperativ în acest sens. Adică, în cazurile prevăzute de această normă legală, angajatorul nu este în drept să refuze suspendarea con­tractului individual de muncă la solicitarea (inițiativa) salariatului.

 

Suspendarea contractului individual de muncă se efectuează numai în baza cererii scrise depuse de salariat

 

Cu alte cuvinte, dispoziția art. 78 alin. (1) din Codul muncii constituie o garanție în vederea suspendării contractului individual de muncă din inițiativa salariatului în caz de: a) concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la patru ani; b) concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de până la doi ani, conform certificatului medical; b prim) concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilități cu durata de până la doi ani; c) urmare a unui curs de formare profesiona­lă în afara unității, potrivit art. 214 alin. (3) din Codul muncii; d) ocupare a unei funcții elective în autoritățile publice, în organele sindicale sau în cele patronale; d prim) neachitare sau achitare parțială, cel puțin două luni consecutive, a salariului sau a altor plăti obligatorii; e) condiții de muncă nesatisfăcătoare din punct de vedere al protecției muncii; pre­cum și f) din alte motive prevăzute de legislație.

Pentru mai multă claritate, trebuie de accentuat în mod deosebit faptul că suspendarea contractului individual de muncă în temeiul art. 78 alin. (1) din Codul muncii se efectuează numai în baza cererii scrise depuse de salariat.

În ceea ce privește consecințele suspendării contractului individu­al de muncă asupra calculării vechimii în muncă, ce oferă dreptul  la concediu de odihnă anual, art. 114 alin. (2) lit. d) din Codul muncii stabilește că dacă convențiile colective, contractul colectiv sau cel indi­vidual de muncă nu prevăd altfel, în vechimea în muncă ce oferă drep­tul la concediul de odihnă anual nu se include perioada suspendării contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art.76 lit.a)-d) și la art.77 lit.b).