Foto: Arhivă personală
La cei 37 de ani deține titlul de doctor în genetica moleculară. La Stockholm trăiește unul dintre puținii geneticieni pe care îi are Moldova. Chiar dacă muncește departe de casă, savantul Victor Croitoru vine periodic în țară, pentru a le preda studenților moldoveni de la Universitatea Academiei de Științe genetica moleculară.
Ce studii aveți și cum au fost anii de studenție?
Sunt originar din Chișinău. Mi-am făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, pe care am absolvit-o cu succes în 1999, fiind specializat în microbiologie. Cea mai intensă perioadă a studenției a fost anii doctoratului de la Universitatea din Stockholm. Anume acea perioadă a necesitat maturitate și integritate, răbdare și motivație și, nu în ultimul rând, tărie de caracter, fie în plan profesional, fie în cel personal.
Cum ați ajuns în Suedia? Ce v-a motivat să părăsiți Moldova?
În Suedia am plecat la studii de doctorat, pe care le-am inițiat în 1999 la Universitatea din Stockholm, fiind admis în bază de concurs prin bursa Institutului Suedez.
Am început un proiect multianual de cercetare la catedra de microbiologie care mi-a dat posibilitatea de a mă afirma din punct de vedere profesional. Astfel, motivul primar pentru care am plecat la Stockholm a fost aspirația spre un nivel profesional mai elevat, iar atingerea lui a fost posibilă odată cu absolvirea doctoratului în 2006, prin conferirea titlului de Doctor în Genetica Moleculară.
Cel mai greu a fost despărțirea de persoana dragă
Care au fost obstacolele la început de cale, într-o țară străină, cu oameni noi și o mentalitate nouă?
În Suedia cel mai mult mi-a lipsit familia și prietenii, ca mai apoi să mă conformez rigorilor nordice prin a continua calea profesională aleasă. A fost greu să mă adaptez de la un stil teoretic de gândire (ca absolvent), la un mod practic de acțiune în laborator (ca doctorand). Oamenii pe care i-am întâlnit s-au dovedit a fi foarte binevoitori și prietenoși. Cea mai grea a fost despărțirea de persoana iubită, care mai apoi m-a urmat la Stockholm.
 |
Salariul unui genetician în Suedia variază de la 2700 la 3200 Euro |
De ce anume genetica?
Genetica moleculară a fost calea aleasă conştient în dorința de a însuşi tehnicile clonării moleculare, aplicațiile ingineriei genetice și a manipulării genelor. Astfel, o platformă genetică de clonare bine pusa la punct este o sursă valoroasă biotehnologică a unei țări. Mi-aş dori ca în Moldova să existe mai multe laboratoare biotehnologice, fabrici de biosinteză, platforme clinice de diagnostic molecular și centre de excelenţă în medicina genetică.
Cu cine ați mai colaborat, din punct de vedere profesional?
Cele mai multe colaborări le-am avut pe parcursul studiilor de doctorat la Universitatea din Stockholm. Una din colaborări a fost în perioada 2003-2007 cu Universitatea din Aarhus, Departamentul biologie moleculara. Cu colegii de aici am publicat o lucrare științifică în revista de specialitate ”Biochem. Biophys. Research Communications.” O altă colaborare a fost în perioada 2004 – 2006 cu Vienna Biocenter, unde de asemenea cu colegii am publicat o lucrare științifică în revista Biochimie a editurii franceze Elsevier.
Republica Moldova beneficiază mai mult din reîntoarcerea temporară a migranților
De ce vă este dor, fără de care nu puteți acolo?
Îmi este dor de ospitalitatea și bunăvoința celor dragi, rămași în Moldova.
Mențineți legătura cu moldovenii aflați în Suedia?
Sunt membru activ în Diasporă. Sunt fondatorul grupului de inițiativă a Diasporei Academice „Nobel Forum” de la Stockholm. Colaborez cu Biroul pentru Relații cu Diaspora în calitate de consultant netitular în politici academice și de sănătate. De asemenea, sunt membru CCD (Consiliul Coordonator al Diasporei) acreditat prin hotărâre de Guvern.
V-ați gândit vreodată să vă întoarceți definitiv acasă?
Da. Nu am rupt legăturile profesionale cu patria, chiar am câteva proiecte în derulare împreună cu partenerii moldoveni.
Consider că Moldova are de beneficiat din reîntoarcerea temporară mai mult decât din reîntoarcerea definitivă a migranților înalt calificați. Mecanismele de reîntoarcere ar fi prin transfer de cunoștințe, participare în consorții, investiții.
Integrarea RM în UE nu este chiar atât de departe
Ce v-ar motiva să vă întoarceți acasă?
Deocamdată doar revenirea temporară înseamnă întoarcerea acasă, pe motiv că este foarte dificil de a convinge membrii familiei să mă urmeze. M-ar motiva să revin un serviciu de nivel occidental și remunerare europeană.
Foto: Arhivă personală
Cât câștigă un specialist de calibru în Suedia?
Succesul în carieră a unui specialist genetician înseamnă 2700 – 3200 Euro lunar, iar în caz de angajare în sectorul corporativ privat, salariul se ridică la 4200-4800 Euro lunar.
Din ce cauză medicii din Moldova ”fug” din țară?
În speranța unei recunoașteri mai largi, urmată de o salarizare pe măsura experienței lor.
Cum se vede Moldova de peste hotare? E aproape integrarea sau nu prea?
Moldova este văzută ca o țară asociată UE, cu aspirații europene și cu un potențial de integrare înalt. În pofida dificultăților prin care trece țara, destinul ei este european, iar integrarea nu este chiar atât de departe.
Care e atitudinea străinilor față de moldoveni?
Atât timp cât noi avem un comportament corect și atitudine serioasă față de serviciul profesat, vom avea o imagine pozitivă în occident. Din momentul când intrăm în conflict cu legea sau cu regulamentele interne ale țărilor gazdă, ajungem să devenim persoane non-grata. Am cunoscut în Suedia doar concetățeni dornici să se afirme profesional.
Absolvenții ar trebui să urmeze vocația, dar nu trendul modei
Ce-ar trebui să facă un tânăr la început de cale?
Să investească în cunoștințe fundamentale, să devină competitiv și multilateral dezvoltat.
Dacă ați fi absolventul unui liceu acum, pe care drum a-ţi porni?
Spre bibliotecă. Doar un absolvent bine informat și corect educat va cu-noaște tendințele moderne în dezvoltarea societății, astfel va putea alege corect o facultate și o specialitate competitivă. Absolvenții nu ar trebui să se ghideze după trendul modei, ci după o specialitate la care au vocație și potenţial ca să facă față cerințelor universitare.
