Succesele cooperării dintre sindicate și autoritățile publice

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a prezentat, la 6 martie 2014, Ministerului Finanțelor un pachet de propuneri pri­vind modificarea actelor legislative ce țin de politica bugetară a țării în anii 2015-2017. La rândul său, ministerul urmează să le expedie­ze Guvernului până la 25 aprilie.

 

 

Unele dintre ideile sonorizate de sindi­cate sunt prezentate autorităților publice pentru examinare deja de mai mulți ani. Alte probleme au apărut abia în acest an, în legătură cu modificările recente la une­le acte normative. Totodată, încă înainte ca întreg pachetul de propuneri să ajungă la Guvern autoritățile deja au ținut cont de o parte dintre propunerile noastre și le-au avizat pozitiv.

 

Două la sută din impozitul pe venit ar putea fi virate pentru acțiuni de binefacere

 

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul a aprobat unele modificări la Codul fiscal al țării. Una dintre acestea ținea de in­troducerea unei prevederi noi. Conform acesteia, două la sută dintre încasările de pe urma impozitului pe venit pot fi direcționate, la solicitarea angajatului, în favoarea unor organizații nonprofit sau religioase. Sindicatele au pledat activ îm­potriva acestei inovații și, în consecință, Guvernul a luat aminte la argumentele lor. Potrivit Mariei Creminscaia, consul­tant principal-expert în probleme finan­ciare şi social-economice al CNSM, dacă prevederea va rămâne în Codul fiscal și va fi aplicată, aceasta va afecta foarte mult bugetul de stat, de altfel, și cele locale – ale raioanelor, orașelor, satelor.

„Aceste bugete vor fi lipsite de mijloa­cele prevăzute pentru finanțarea școlilor, a grădinițelor, bibliotecilor, caselor de cultură etc., ne explică expertul. În plus, gestionarea noului mecanism este foarte complicată şi va necesita costuri supli­mentare, mai mult, s-ar putea solda și cu anumite acte de corupție”.

 

Citește și: Modificarea politicii fiscale. Propunerile sindicatelor

 

De asemenea, sindicatele atenționează că, în prezent, organizațiile nonprofit deja beneficiază de mai multe facilități fiscale, or acestea nu achită impozitul pe venit, TVA, taxele locale și cele vamale etc.

„Organizațiile publice nonprofit și cele religioase nu au decât să agonisească mij­loace la fel cum o facem noi, spune Maria Creminscaia. Să atragă persoane, să orga­nizeze colectarea de cotizații de la fiecare membru. În plus, organizațiile nonguver­namentale sunt finanțate de proiecte din diferite țări, iar cele religioase au venituri destul de bunicele din contribuțiile oferite de enoriași”.

 

TVA în loc de accize

 

Pe parcursul mai multor ani, sindica­tele au înaintat inițiativa prin care propu­neau ca importul de automobile în țara noastră să fie impozitat prin aplicarea TVA, în loc de accize, așa cum este prevă­zut în prezent.

Pe timpuri, această prevedere a fost deja stipulată în Codul fiscal. Importa­torii de vehicule achitau TVA în vistieria statului. Însă mai târziu, taxa pe valoa­rea adăugată a fost înlocuită cu acciza. Argumentul forte în acest sens a fost ur­mătorul: încasările la buget de pe urma introducerii accizelor ar urma să spo­rească. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Mai mult, când sindicatele au făcut niște calcule, au constatat că grație revenirii la impozitarea prin aplicarea TVA în loc de accize (cum este în prezent) bugetul de stat se va alege suplimentar cu 250 de mln. de lei. Este un argument destul de serios în susținerea modificării respecti­vei prevederi. Guvernul a auzit pledoaria sindicatelor și a prevăzut în planurile pri­vind bugetul pentru anul 2015 examina­rea acestei probleme.

 

Salariu „în plic”

 

Dacă vizavi la două modificări la Codul fiscal sindicatele și Guvernul au ajuns la un consens, în ceea ce privește Legea sala­rizării nr. 847 din 14.02.2002 mai rămân unele disensiuni. Confederaţia propune modificarea radicală a alin. (4) art. 14. În prezent, acesta stipulează: „Salariul tari­far pentru categoria I de calificare la nivel de ramură sau de unitate se reexaminea­ză în funcţie de condiţiile economice con­crete ale ramurii sau în funcţie de posi­bilităţile financiare ale unităţii. Totodată, cuantumul lunar total al salariului unui angajat, calculat în baza sistemului tarifar de salarizare, nu poate fi mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern”.

Sindicatele propun substituirea sin­tagmei „cuantumul lunar total al salariu­lui unui angajat” cu sintagma „salariul tarifar pentru categoria I de calificare la nivel de ramură sau de unitate”, deoarece echivalarea primei sintagme cu „cuantu­mul minim garantat al salariului” nu este corectă. Conform legii, în noţiunea de „cuantumul lunar total al salariului” in­tră salariul de bază, retribuţii suplimen­tare (adaosuri suplimentare la salariul de bază) şi alte plăţi pentru stimulare şi compensare şi acestea nu se pot limita la noţiunea de salariul minim.

 

Citește și: Salariul în plic pentru lucrător – beneficii pe termen scurt, pierderi pe termen lung

 

În actuala redacţie, susţin sindicatele, legea creează condiţii pentru reducerea salariului angajaţilor, încurajează achi­tarea lui în plicuri şi, respectiv, le oferă angajatorului căi pentru a se eschiva de la plata impozitului pe venit, a contribuţii­lor în bugetul asigurărilor sociale şi cel al asigurărilor medicale.

Bineînţeles că această variantă le con­vine patronilor. La prima vedere, şi lucră­torul acum ridică un salariul mare, fără deducerile în toate cele trei bugete. Însă în viitor, la pensionare, acest fapt va afec­ta simţitor veniturile lui lunare. Pentru că în prezent mărimea pensiei este calculată nu doar pornind de la vechimea de mun­că, dar şi de la sumele achitate în bugetul asigurărilor sociale pentru toţi anii după 1999.

Sindicatele propun şi reexaminarea cuantumului salariului minim, care în prezent constituie 600 de lei. Acesta nu s-a schimbat din 2002, cu toate că legea impune reevaluarea anuală a acestuia. Sindicatele mai insistă şi asupra modifi­cării Legii nr.1432 privind ordinea de sta­bilire şi reexaminare a salariului minim, pentru ca acesta să nu fie mai mic decât minimul de existenţă, care anul trecut a constituit 1705 lei.