14 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Modificarea politicii fiscale. Propunerile sindicatelor

Loading
Fără categorie Modificarea politicii fiscale. Propunerile sindicatelor
Modificarea politicii fiscale. Propunerile sindicatelor
seminar

Foto: sindicate.md

Politica bugetar-fiscală şi cea socială pentru anii 2015-2017 a fost subiectul principal pus în discuţie în cadrul unui seminar de două zile, organizat de De­partamentul protecţie social-economică al Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova la Staţiunea balneară „Bucuria-Sind” din Vadul lui Vodă.

 

 

Reprezentanţii ministerelor de Finanţe şi al Muncii, Protec­ţiei sociale şi Familiei i-au fami­liarizat pe lucrătorii sindicali cu modificările operate şi cu cele care urmează a fi efectuate în pachetul de documente pentru adoptarea planului bugetar al ţării pentru următorii trei ani. În acelaşi timp, reprezentanţii sin­dicatelor şi-au expus sugestiile privind perfecționarea diverselor acte legislative şi a documentului strategic al ţării în general.

„Am pus bazele dialogului nos­tru în privinţa documentului fun­damental pentru anii 2015-2017, care urmează a fi pus în discuţie”, a declarat Petru Chiriac, vicepre­şedinte al Confederaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Moldova. „Este foarte important că am aflat din prima sursă – colabora­torii Ministerului de Finanţe şi ai celui al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – care este situaţia în privinţa politicii activităţii finan­ciare, dar şi în ceea ce ţine de bu­getul de stat, bugetul asigurărilor de stat, fondul asigurării obliga­torii de sănătate”,” a remarcat liderul sindical.

 

g_economie

Mai multe propuneri de modificare a Codului fiscal sindicatele le înaintează de mai mulţi ani

 

Şi activiştii noştri, lucrătorii sindicatelor de ramură ar putea trage concluzii şi înainta alte propuneri pentru perfecţionarea acestor documente la capitolul protecţia drepturilor lucrăto­rilor, a pensionarilor, îndemni­zaţiile de maternitate, achita­rea concediilor medicale. Sunt cele mai importante legi puse la baza adoptării documentului de importanță primordială pentru anul următor – bugetul ţării.

Toate sugestiile noi, dar şi cele expuse de sindicalişti în cadrul seminarului, urmează a fi exa­minate, discutate şi înaintate gu­vernului până pe 25 aprilie.

Potrivit lui Petru Chiriac, nu toate ideile de perfecţionare a legislaţiei propuse de sindicate sunt acceptate. Unele sunt înain­tate ani la rând. „Lucrăm în ritm dinamic, conform unui sistem în ascensiune. Noi, sindicatele, ne pronunţăm pentru soluţionarea tuturor problemelor care există în prezent, însă acest lucru e im­posibil. Finanţele ţării sunt limi­tate”, a menţionat vorbitorul.

Maria Creminscaia, consul­tant principal, expert în proble­me financiare şi social-economi­ce al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, susţi­ne că de mai mulţi ani sindicatele înaintează propunerea de extin­dere a grilei de impunere. Cu alte cuvinte, se doreşte o diversificare a impozitării persoanelor, astfel încât cei care primesc mai mult să plătească un impozit mai mare.

Cota impozitului pe venit pentru persoane fizice trebuie să fie stabilită în funcție de va­loarea venitului anual, este de părere Maria Creminscaia. Şi exemplifică prin practica ţărilor europene. În Germania, pentru cei care primesc un salariu mic, este prevăzută cota zero a im­pozitului. În Franţa există șapte gradaţii de deduceri salariale, în Spania, Luxemburg, Mexic, El­veţia – 8 gradaţii. De exemplu, în Slovacia, salariul anual de până la 2700 de dolari SUA este impo­zitat cu 12%, până la $4500 – cu 20%, până la $7.200 – cu 25%, până la $11.880 – cu 30%, până la $16.920 – cu 35%, până la $ 33.800 – cu 40%, iar un venit şi mai mare – cu 42%.

Confederaţia Naţională a Sin­dicatelor din RM optează pentru introducerea în legislaţia noastră a încă cel puţin o gradaţie. Astfel, cei care au un venit anual ce de­păşeşte 240 de mii de lei pe an, adică peste 20 de mii pe lună, să plătească un impozit de 25%. Şi iarăși argumentează cu exemple din alte ţări. Cotele maxime ale impozitului pe venit: 25% – în Letonia, Lituania şi Elveţia; 26% – în Estonia; 40% – în Bulgaria, Polonia şi Portugalia; 45% – în Italia; 50% – în Austria; 55% – în Belgia; 60% – în Olanda.

 

Puțini oameni bogați, multe evaziuni fiscal

 

Numărul persoanelor boga­te în țara noastră nu depășește șapte la sută, spune Maria Cre­minscaia. Aceasta ar însemna peste 25 de mii de persoane. Tot­odată, potrivit calculelor efectua­te de specialiștii de la CNSM, la o cotă de impozitare de 25 la sută, încasările suplimentare la buget ar putea ajunge la 1 mlrd. 172 mln. de lei.

În afară de aceasta, condițiile actuale de impozitare sunt evi­dent inechitabile. Or, cei care au un venit anual de 36 de mii de lei sunt echivalați cu cei al căror venit anual constituie 100 de mii sau 1 mln. de lei.

Dacă persoanele cu o situație materială mai bună ar achita un procent mai mare al impozitului pe venit, ar fi posibil de redus cota impozitului de la 18 la 17 la sută. Aceasta este o altă modifi­care la Codul fiscal propusă de sindicate.

Pentru a compensa încasări­le la buget de pe urma reducerii cotei de impozitare de 17 la sută, sindicatele mai propun o opțiune și anume sporirea contribuțiilor achitate la Fondul asigurărilor sociale, de la 6 la 7 la sută.

Totodată, în opinia sindicate­lor, scutirea personală urmează a fi stabilită în limita sumei mi­nimului de existență, calculată pentru anul precedent. Bunăoa­ră, pentru anul trecut aceasta a fost stabilită la nivelul de 1705 lei. Care va fi minimul de existență în anul 2015 depinde de faptul cum va fi acesta în 2014.

În același timp, Ministerul Finanțelor intenționează să pro­moveze o altă politică bugetară pentru anii viitori, o idee cu care sindicatele nu sunt categoric de acord. Instituția de resort dorește să implementeze o cotă unică a impozitului pe venit pentru per­soanele fizice în valoare de 12 la sută, adică să-i egaleze pe toți. Astfel, pentru cei care au venituri mari cota va fi redusă de la 18 la 12 la sută, iar pentru cei care au salarii mici, cota va fi ridicată de la 7 la 12 la sută. În felul acesta se preconizează a majora cu 71,6% sau cu 391 mln. de lei impozitele vărsate la buget de către persoa­nele care au un salariu anual de 36 de mii de lei, iar încasările la buget de la cei care au un câștig anual de 84 de mii de lei și mai mult se vor reduce cu 536,3 mln. de lei.

Ministerul Finanțelor își ar­gumentează poziția prin faptul că grație acestui sistem mulți vor ieși din economia subterană și nu-și vor mai tăinui veniturile. Instituția evocă în context exem­plul vecinilor noștri. În Rusia însă cota respectivă este egală cu 13 la sută, iar în România cu 16 la sută. Precum se știe, ruşii vor să renunțe la această practică, pen­tru că s-au convins că sistemul implementat în 2001 nu a fost unul justificat, efectul scontat în combaterea veniturilor ascunse nu a fost atins. Din acest motiv, sindicatele din Moldova conside­ră că introducerea cotei unice în țara noastră de asemenea este in­oportună și au de gând să apere drepturile salariaților cu venituri mai modeste.

 

Cotizațiile și impozitarea sindicatelor

 

O altă inovație propusă de CNSM pentru a fi introdusă în legislație ține de cotizațiile de membru de sindicat în valoare de 1 la sută. Ideea este că în pre­zent aceste sume sunt impozabi­le. În același timp, reprezentanții CNSM au convingerea că acele cotizații sindicale pe care le achi­tă salariații urmează a fi scutite de impozite și deduse din salariu, la fel ca și cele 6 la sută achitate în fondul asigurărilor sociale și cele 4 la sută achitate în fondul asigurărilor medicale obligato­rii. O prevedere similară există, bunăoară, în Codul fiscal al Ro­mâniei.

Sindicatele sunt preocupate și de aspectele ce țin de raportare. Conform art. 533 din Codul fis­cal, organizaţiile sindicale sunt scutite de impozitul pe venit.

Totodată, suntem obligați să prezentăm dările de seamă. Care ar fi sensul?! – adresează Maria Creminscaia o întrebare rezonabilă. Avem peste opt mii de organizații primare. Statul urmează să recepționeze și să proceseze dările de seamă de la fiecare dintre acestea. Costuri­le pentru administrarea acestui proces sunt mari. Cel mai inte­resant este faptul că aceste dări de seamă vor fi anulate, deoarece veniturile sindicatelor nu sunt pasibile nici de verificări, nici de impozitare, noi nu practicăm ac­tivitate de antreprenoriat și exis­tăm doar din cotizațiile de mem­bru. Iar pentru neprezentarea dărilor de seamă sunt prevăzute sancțiuni.

Dacă e să ne amintim de ge­neza problemei, atunci trebuie să remarcăm că în anul 2011 Mi­nisterul Finanțelor deja accepta­se argumentele sindicatelor și a introdus modificarea respectivă. Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 prevedea că sindicatele, dar și patronatele, sunt scutite de prezentarea declarațiilor privind impozitul pe venit, însă în 2012 prevederea despre prezentarea obligatorie a dărilor de seamă a fost reintrodusă.

Deci, în acest caz, sindicatele intenționează doar să revină la o situație prevăzută anterior de legislație.

 

(va urma)

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com